De la „Heroes” și alte jocuri la educație online

Publicat în Dilema Veche nr. 866 din 12 - 18 noiembrie 2020
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

Prin anii ʼ90, cînd îmi cumpărasem primul meu PC, la puțin timp distanță, după ce am dobîndit minime abilități de utilizare a lui, cu ajutorul colegului meu de apartament de atunci, care era IT-ist, am intrat și în vîrtejul dependenței jocurilor. Descoperisem Heroes III, pentru care făcusem adicție, cam la fel cum descrie, atît de plastic, experiența sa Mircea Cărtărescu în celebrul său articol Pururi tînăr, înfășurat în pixeli. Mîncam și beam în fața ecranului, luptîndu-mă în spațiul virtual cu monștri și adversari cavaleri, somnul devenise aproape un lux, pentru că stăteam pînă dimineața să finalizez cîte o hartă, iar apoi mai începeam una, mergeam la serviciu cu ochii cîrpiți, noroc că eram încă atît de tînăr și organismul făcea față. Îmi aduc aminte un incident amuzant: odată, grăbit după un somn scurt, să ajung la timp, n-am fost atent cum mă echipez, iar la școală, pentru că pusesem elevii în cerc, în jurul scaunului meu, în timp ce îmi bălăngăneam un picior așezat peste celălalt, am constatat că încălțasem un pantof pe stîngul, respectiv o gheată pe dreptul. Eram în plină ficțiune virtuală.

Mai recent, înainte de pandemie, discuțiile despre timpul petrecut de elevi în fața ecranelor diverselor device-uri erau aproape complet dominate de un discurs îngrijorat cu privire la efectele pe care le are excesul consumului de pixeli asupra sănătății. Sigur, pe de o parte se vorbea despre riscul generat de proiecția excesivă în ficțiunile virtuale, pe de altă parte despre agresiunea pe care diversitatea, adesea malignă, a mediului online o poate provoca, prin informație manipulatorie sau falsă, dar și despre nocivitatea interfeței digitale în sine asupra psihicului și chiar asupra fizicului elevilor, fiind afectați ochii, generînd oboseală excesivă, ducînd la lipsă de activitate fizică etc.

Timpurile pandemice au adus o schimbare de discurs. Aceste discuții despre nocivitatea excesului de contact cu mediul virtual aproape au dispărut. Obligați de context să ne mutăm în mediul virtual mare parte din activitatea pe care odinioară o desfășuram in situ, am lăsat în plan secund îngrijorările despre impactul pixelilor asupra sănătății, mentale și fizice, a noastră și a copiilor.

Nu sînt adeptul teoriilor conform cărora școlile ar trebui să rămînă în scenariul verde, cu argumentul exemplelor altor țări. Că se pierd generații, că se pierd experiențe de socializare. Parțial o fi adevărat și, ca tată de copil de clasa a VIII-a, care urmează să dea examen pe fondul desfășurării școlii online jumătate din anul anterior și, iată, și în acest an școlar, am destule îngrijorări în acest sens. Cu toate acestea, sînt de părere că e preferabil să existe aceste pierderi, dacă le punem în balanță cu pierderile de vieți omenești. Nu ne putem compara cu alte state, pentru că sistemul nostru medical nu face față așa cum o face al lor. Admit, deci, că e preferabilă trecerea în online, cu pierderea unor avantaje pe care școala față în față le avea, fie în privința transmiterii de informație și a formării de competențe, fie de natură relațională. Cum spunea Alex Goldiș, nici eu nu pot fi adeptul unei educații kamikaze.

Pe de altă parte, dacă tot ne mutăm în online, cred că trebuie să fim mai atenți la modul de gestionare a raporturilor pe care le avem cu acest mediu. Ajungînd să petrecem excesiv de multe ore în fața ecranelor, alienările nu vor întîrzia să apară, efecte psihologice și fiziologice. În plus, cred că trebuie să înțelegem că activitatea online are un alt specific, deci că nu se poate copia principiul orei față în față nici din punctul de vedere al managementului timpului.

Îmi spune o profesoară de la o școală specială, unde sînt școlarizați elevi cu deficiențe multiple, că directoarea pune presiune pe colectivul profesoral să țină ore de 50 de minute în cap, online, sub amenințarea tăierii din salariu. Cu acești copii mai ales, care au mari probleme de concentrare, nevăzători, hipoacuzici, cu deficiențe multiple, fizice, psihice, să ai o astfel de abordare ca manager mi se pare cel puțin lipsit de profesionalism, dacă nu abuziv de-a dreptul. Profesorii fac activități online de 30 de minute și li se dau de asemenea fișe și alte activități pe care să le rezolve ulterior, separat. Pentru că au și activități remediale, după-amiaza, program complet ar însemna undeva la 7-8 ore online, în fața ecranelor, altfel. Cum să nu percepi absurdul acestei situații?

Dar mai mult decît atît, cred că principiul orei de 50 de minute trebuie regîndit în integralitatea lui raportat la învățarea online. În ciclurile preprimar, dar și primar, de asemenea, problema timpului este mai complicată. Acești copii au nevoie de sprijinul părinților pentru a participa la activități, iar acestea se desfășoară, de multe ori, din acest motiv, după-amiaza. Pentru că dimineața părinții muncesc, nu sînt acasă, iar copiii sînt lăsați cu bunici sau cu bone. Cum să te gîndești că poți desfășura o succesiune de 4-5 ore după-amiaza, cu copii cu vîrste sub 6 ani, ținîndu-i în fața calculatoarelor sau a altor device-uri, împreună cu părinții lor?

Nu mai spun despre efortul pe care îl presupune participarea la activitățile online a elevilor care nu au laptop-uri, PC-uri sau măcar tablete, ci participă de pe telefoane. Nu prea îmi dau seama cum poate cineva să își imagineze că se poate menține astfel o bună concentrare, cu implicare eventual, 4-5-6 ore. Mă gîndesc că discursul de îngrijorare privitor la statul cu ochii în ecrane dinainte de pandemie ar trebui puțin actualizat, pentru a se stabili niște principii noi. Chiar prin metodologii și acte normative. Pentru că învățămînt online nu înseamnă învățămînt clasic mutat în online.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
ISIS amenință să se răzbune pe Putin pentru torturarea suspecților de terorism care au ucis 137 de oameni în sala Crocus. „Asasinii” au fost bătuți, electrocuți și mutilați
Gruparea jihadistă Stat Islamic i-a amenințat pe rușii „sălbatici“ cu „masacrul” , inclusiv pe Vladimir Putin, pentru torturarea bărbaților suspectați că au ucis 137 de persoane într-un atac terorist la o sală de concerte de lângă Moscova, vineri, 23 martie.
image
Economist șef al BNR: „Nu vă mai așteptați să vă crească nivelul de trai. Sortați plasticele, mergeți mai mult cu mijloacele de transport în comun”
Economistul șef al Băncii Naționale Române. Valentin Lazea, recomandă românilor să sorteze plasticele din gospodărie și să renunțe la zborurile cu avionul, pentru a avea un nivel de trai mai bun.
image
Surpriză de proporții în dosarul tragediei de la 2 Mai: procurorii cer strămutarea cauzei. De ce nu mai au încredere în judecători
Deși, de regulă, părțile dintr-un dosar recurg la cereri strămutarea a unui proces, sperând in sentințe favorabile, de această dată Parchetul a făcut această cerere, unul dintre motive fiind acela că se fac mari presiuni din partea opiniei publice.

HIstoria.ro

image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene. 

image
Bacalaureatul de tip nou din 1948: „Aspecte de la un examen care nu mai seamănă cu cele din trecut“
În 1948, elevii şi cadrele didactice erau puse în faţa Bacalaureatului de tip nou.
image
Cine a fost cel mai impunător reprezentant al vechii boierimi?
Tânărul Cantacuzino va urma cursurile Facultății de Drept din Paris, unde își ia și doctoratul în 1858.