Derive ale democrației

Publicat în Dilema Veche nr. 886 din 1 - 7 aprilie 2021
Bătălia cu giganții jpeg

Povestea tristă cu mesajul de amenințare și insulte antisemite primit de Maia Morgenstern n-ar trebui uitată odată cu identificarea expeditorului. Și, chiar dacă se va dovedi cu certitudine ceea ce se bănuiește, anume că autorul amenințărilor și insultelor prezintă tulburări psihice, n-ar trebui să ne mulțumim prin a echivala această manifestare a antisemitismului cu un episod psihotic. Insultele aduse Maiei Morgenstern, actriță binecunoscută și directoare a Teatrului Evreiesc de Stat, nu sînt întîmplătoare. Ce a favorizat acest atac? Cum (de) mai sînt posibile asemenea manifestări? Și cum pot fi preîntîmpinate?

Sînt două dimensiuni ale acestei fapte, ambele grave, în egală măsură: amenințarea cu violența și caracterul antisemit al insultelor; și două niveluri la care ar trebui tratat cazul: pe de o parte, de către Justiție și, pe de altă parte, de către societate.

Emergența unui partid populist de dreapta, antieuropean și antidemocratic, care, prin liderii săi, promovează inclusiv la tribuna Parlamentului un discurs pro-legionar, a încurajat tot felul de extremiști pînă acum neștiuți să iasă la suprafață și să-și propage mesajele încărcate de ură. Îi vedem pe rețelele sociale, unde postează tot felul de bazaconii, îi găim pe stradă, unde protestează – în numele libertății! – sub egida unei formațiuni politice recent intrate în Parlament. Se prea poate ca autorul mesajului antisemit adresat Maiei Morgenstern să nu fie membru, ci doar un simpatizant al AUR. Oricît ar încerca liderii formațiunii să se delimiteze de gestul acelui individ, e clar că ei sînt, de fapt, sursa de inspirație. Revirimentul extremei drepte pe care îl constatăm acum, odată cu intrarea AUR în Parlament, a fost pregătit sau, oricum, favorizat, în ultimii ani, de încercările de reabilitare a unor lideri precum Corneliu Zelea Codreanu și prin promovarea unui discurs xenofob și antieuropean. Ca să nu mai vorbim de discursul negaționist, prezent și el în spațiul public și niciodată sancționat. Asemenea derapaje au fost mai mereu tratate mai degrabă ca excese verbale ale unor politicieni oricum logoreici, ca manifestări ale libertății de exprimare ori, pur și simplu, ca accente exotice – niciodată, însă, ca delicte. Deficitul de legislație și incapacitatea instituțiilor statului de a sancționa alte derapaje asemănătoare reprezintă un factor care a contribuit la amplificarea fenomenului extremist. Nu există nuanțe sau grade de comparație aici, nu există gesturi ori replici „mai mult” sau „mai puțin” odioase. Orice formă de extremism ar fi trebuit să fie sancționată ca atare.

Un alt factor e apatia civică: extremismul nu poate înflori în societățile unde există o societate civilă puternică și activă, care urmărește și sancționează derapajele, care își apără valorile, care se solidarizează cu victimele, care încearcă să integreze, nu să izoleze factorii extremiști. Pandemia – de fapt, izolarea – pare să fi erodat această vigilență. Și în ultima vreme am văzut la tot pasul manifestări ale extremismului: la Pitești, vajnicii luptători antivaccin și antimască proferează sloganuri antimaghiare, la Timișoara, protestatarii l-au luat în vizor pe primarul (german) strigînd „Afară cu Fritz din țară”, iar secretarul de stat Raed Arafat e insultat pe rețelele sociale pe baza etniei și confesiunii sale. Spiritul civic, atît de viguros în urmă cu cîțiva ani, pare să fi slăbit lăsînd spațiu de manevră pentru asemenea manifestări… Solidaritatea creată în jurul Maiei Morgenstern e binevenită, însă mă întreb dacă ar fi existat și dacă victima atacului infam ar fi fost mai puțin celebră decît distinsa actriță.

O societate care nu a reușit să integreze istoria recentă, problema celor două mari orori ale secolului XXI, e fragilă din punct de vedere democratic. Poate că nu e o întîmplare că tocmai state din estul Europei, precum Polonia, Cehia și România, sînt, astăzi, în derivă. Cea mai mare problemă rămîne educația. Aici, avem un enorm retard în comparație cu alte state din Europa occidentală, care au integrat, în manualele școlare, lecții consistente despre fascism, Holocaust și extremismul de dreapta ori de stînga. Or, cînd tocmai chestiunile sensibile precum pogromurile (de la Iași, de la București) sînt ocolite de manualele noastre de istorie, nu e de mirare să apară negaționiști și antisemiți.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.