Doamnele în politică

Publicat în Dilema Veche nr. 367 din 24 februarie - 2 martie 2011
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

Recent, o valoroasă colegă, pe a cărei expertiză mă bazez în mai toate judecăţile mele economice, m-a rugat să contribui cu un text la un proiect editorial pe care îl coordonează pe tema prezenţei femeilor în politică. Din motive integral imputabile mie, am ratat termenul de trimitere a contribuţiei mele. Îi cer, public, scuze. Totuşi, tema mă atrage, aşa că, începînd de acum, vreme de trei săptămîni, voi scrie în acest colţ de pagină cam ceea ce aş fi vrut să scriu pentru proiectul ei.  Nu ştiu de ce, dar în faţa unei teme de o asemenea anvergură, evit imediat atacul general, principial, şi prefer să colecţionez poveşti relevante. Cred – cu o oarecare candoare gnoseologică, admit – că inventariind fapte, situaţii, întîmplări se poate, la un final, trage şi o concluzie la nivel de principiu, cu toate nuanţele de rigoare. Aşadar, prima poveste din categoria implicării femeilor în politică este şi cea mai veche dintre cele care îmi vin imediat în minte. Este o poveste de acum 3000 de ani – povestea Batşebei. Se poate găsi în Vechiul Testament, în „Cartea a Doua a Regilor“, începînd cu capitolul 11.  

Regele David, o întruchipare a masculinităţii politice cum rar putem găsi în istorie, se plimbă într-o seară pe terasa palatului său şi o vede pe Batşeba. Se îndrăgosteşte pe loc. Află că este soţia lui Urie Heteul, unul dintre căpitanii săi, plecat chiar în acele zile la războiul cu amoniţii. David o aduce pe Batşeba la palat şi o iubeşte, lăsînd-o însărcinată. Pentru a-şi ascunde păcatul, David ordonă revenirea lui Urie la Ierusalim şi îl îndeamnă pe acesta să meargă acasă, „să-şi spele picioarele“, adică să petreacă timp cu soţia lui, gîndindu-se că astfel va putea plasa copilul în paternitatea acestuia. Urie însă invocă un cod al onoarei care-i împiedică pe războinici să se întoarcă acasă, la soţiile lor, pînă cînd războiul nu se termină, refuză să meargă la soţia lui şi doarme la uşa lui David. Atunci, David îl retrimite pe Urie la război, la asediul cetăţii Raba, epicentrul amoniţilor. Totodată, îi dă lui Urie o scrisoare pentru Ioab, comandantul armatei din care făcea parte şi soţul Batşebei. În scrisoare, David îi dă poruncă lui Ioab să conducă un atac împotriva amoniţilor şi să se retragă brusc, lăsîndu-l pe Urie singur în mijlocul duşmanilor, pentru a fi ucis. Ioab a îndeplinit ordinul întocmai. După perioada de doliu, Batşeba a fost luată de David în palatul său şi a născut un băiat. Pe vremea aceea, David asculta de vorbele unui profet, Natan. Acesta i-a spus regelui că păcatul său este de neiertat în ochii lui Dumnezeu şi copilul nu va supravieţui, venind şi alte nenorociri şi umilinţe pe capul regelui. Aşa a şi fost. Numai că Dumnezeu, în final, e bun. Următorul născut al Batşebei din iubirea cu David a fost tot un băiat, Solomon. Cînd David a îmbătrînit şi a venit vremea să desemneze un urmaş la tron, abilităţile Batşebei, unite, acum, cu profeţiile lui Natan l-au făcut pe David să decidă că, dintre toţi fiii săi, Solomon va urma la tron şi, astfel, unul dintre regii fundamentali a început să scrie istorie în fruntea unuia dintre cele mai măreţe popoare ale lumii. Mai mult, Solomon va fi vrednic în faţa Domnului să îndeplinească ceva ce lui David însuşi i-a fost interzis: să construiască Templul. 

Această scurtă poveste, tulburătoare pentru mine de cîte ori o recitesc sau mi-o amintesc, vorbeşte despre un anume rol al femeii în politică. Batşeba este, la început, un păcat trupesc pentru puternicul lider politic David, apoi ajunge soţia lui şi, în final, îi deschide calea spre tron fiului ei. Fără îndoială, influenţa ei asupra istoriei politice a poporului evreu este uriaşă, ştiut fiind că Solomon a fost un mare rege. Nu mă pot opri să mă gîndesc că în ochii contemporanilor şi mai ales a celor care au simţit direct pedeapsa lui Dumnezeu pentru păcatul lui David, ea nu avea cum să fie foarte simpatizată.

O primă observaţie, rapidă, este aceea că Batşeba rămîne un prilej, pînă cînd decide să joace un rol politic o dată şi doar o dată. Este, pentru David, prilej de păcat şi de pedeapsă aspră. Regele însuşi, iubit de Dumnezeu în nenumărate împrejurări, va suporta durere şi umilinţă din cauza iubirii sale pentru Batşeba – o lecţie aspră, dar necesară ca aerul pentru orice lider major. Mai apoi, Batşeba devine jucător politic: îl convinge pe David să-l prefere dintre toţi urmaşii săi pe Solomon, fiul ei. Îl are, de partea sa, şi pe profet. Cu alte cuvinte, îl împinge pe David spre decizia bună.  

O a doua observaţie este că Batşeba, deşi aduce o cantitate esenţială de bine în destinul politic al lui David, rămîne neutră din punct de vedere politic, căci pledoaria ei pentru Solomon nu este aceea a unui sfătuitor către lider, în interesul său politic, ci a unei mame, în interesul propriului copil. 

Săptămîna viitoare, o altă poveste a implicării femeii în politică, din alt timp, din altă lume. Alte maniere, alte voci, alte încăperi. 

(va urma)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.