După 20 de ani: războiul din Golf

Richard N. HAAS
Publicat în Dilema Veche nr. 342 din 2 septembrie - 8 septembrie 2010
După bin Laden png

S-au împlinit 20 de ani de cînd incontestabilul conducător al Irakului, Saddam Hussein, a invadat Kuweitul. În urma acestui fapt a rezultat prima criză internaţională, post-Război Rece, o criză care, în mai puţin de un an, a dus la eliberarea Kuweitului şi la restaurarea guvernului său. Toate acestea au fost posibile cu preţul unor costuri umane şi economice modeste în comparaţie cu coaliţia multinaţională realizată de către preşedintele George H.W. Bush. De atunci, Statele Unite au folosit forţa militară de mai multe ori, pentru o serie de scopuri. Deci, întrebarea logică este: ce putem învăţa din primul război cu Irakul, unul perceput la nivel extins, atît ca succes militar, cît şi dimplomatic? 

O lecţie importantă decurge din raţiunea războiului. Una înseamnă să modifici comportamentul unui stat dincolo de graniţe, dar cu totul altceva înseamnă să modifici ce se întîmplă pe teritoriul altei ţări. Scopul războiului din Golf, care a durat între 1990-1991, a fost de a inhiba înarmarea agresivă a Irakului, fapt ce a intrat în contradicţie fundamentală cu respectarea suveranităţii, cea mai importantă regulă care guvernează în zilele noastre relaţiile între state. Odată cu expulzarea forţelor militare irakiene din Kuweit, în 1991, Statele Unite nici nu au marşăluit spre Bagdad pentru înlocuirea guvernului, şi nici nu au rămas în Kuweit pentru a impune acolo democraţia. 

Războiul din 2001 contra Afganistanului şi cel din 2003 contra Irakului au fost cu totul altfel. Ambele intervenţii au căutat să elimine guvernele în exerciţiu, şi amîndouă au reuşit ce şi-au propus. Opinez că eforturile contra Afganistanului au fost justificate (răsturnarea guvernului taliban care a susţinut atacurile teroriste din 11 septembrie), dar nu şi cele vizînd înlăturarea lui Saddam Hussein. 

Dar, indiferent de poziţia cuiva referitoare la aceste probleme, este incontesabil faptul că înlocuirea unui guvern, cu ceva mai bun şi de durată, este un ţel diferit şi mult mai ambiţios decît a schimba comportamentul unui guvern. Schimbarea cu succes a unui regim necesită un angajament pe termen lung al forţelor militare, al experţilor societăţii civile de a construi o societate modernă, precum şi bani, şi deosebită atenţie – dar nici atunci nu există certitudinea că rezultatele vor justifica investiţia. 

Un al doilea set de învăţăminte de tras din acest prim război din Irak (şi chiar şi din cel de-al doilea) sugerează o limită pînă la care operează sancţiunile economice. Doar sancţiunile, chiar şi cele susţinute de către Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi sprijinite de forţele militare, nu l-au putut convinge pe Saddam Hussein să se retragă din Kuweit, al cărui control era de o importanţă capitală pentru el. Sancţiunile nu au putut declanşa nici sancţiuni în guvernul de la Bagdad. Într-adevăr, în timp, puterea lor de a provoca un rezultat a scăzut. 

Al treilea set de învăţăminte se referă la ajutorul internaţional. Participarea mai multor guverne nu doar distribuie costul unui război, dar îl şi legitimizează. Sprijinul multilateral poate susţine o aprobare omologată, sau cel puţin tolerantă, în SUA şi alte ţări, incluzîndu-le pe cele în care se desfăşoară ostilităţile. 

În cazul Irakului, preşedintele Barack Obama a reiterat angajamentul său de a pune capăt operaţiunilor militare, pînă la finele lunii august, şi de a retrage trupele pînă la finalul anului viitor. Dar, judecînd după incapacitatea politicienilor irakieni de a forma un nou guvern după mai multe luni de la alegerile naţionale, eşecul în asigurarea serviciilor esenţiale şi, mai presus de toate, continua violenţă, rezultă că societatea în Irak este departe de a fi una stabilă. Administraţia Obama ar putea să îşi reconsidere angajamentul de a pleca şi, în loc, să negocieze un nou acord, dacă şi cînd se va forma un nou guvern irakian. 

În Afganistan, lecţiile pe care ar trebui să le învăţăm gravitează în jurul a ceea ce este dorit şi căutat. Istoria sugerează că SUA ar trebui să se gîndească de două ori înainte de a continua eforturile de a reface societatea afgană şi guvernul său. În schimb, cel mai bun lucru ar fi ca Statele Unite să se limiteze la o acţiune restrînsă de combatere a terorismului, una asemănătoare celor derulate în Yemen sau Somalia (şi într-o anumită măsură şi în Pakistan). 

În cazul Iranului, primul război din Irak ne învaţă că probabil sancţiunile economice nu vor fi suficiente să convingă Gărzile Revoluţionare, să accepte limite supuse controlului în ceea ce priveşte programul lor nuclear. Cu toate acestea, sancţiunile pot convinge alţi factori de decizie în Iran, mai ales clerul, micii oameni de afaceri, şi conservatorii politici să se revolte contra preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad şi Gărzii sale Revoluţionare. Dar, dacă va fi să nu se întîmple acest lucru, va reveni în prim-plan problema folosirii forţei militare pentru a încetini dezvoltarea armelor nucleare din Iran. Nimeni nu-şi poate asuma sau prezice ce ar rezolva, cît ar costa şi la ce ar conduce un atac asupra instalaţiilor nucleare iraniene. Dar lipsa de acţiune, de fapt acceptarea puterii nucleare a Iranului, riscă să provoace un şi mai periculos şi costisitor viitor. 

Ca o concluzie, Iranul este, mai mult decît Irakul sau Afganistanul, locul unde lecţiile Războiului din Golf se cuvin încă dezbătute, şi, în cele din urmă, aplicate. 

Richard N. Haas ex-director de Strategie Politică în cadrul Departamentului de Stat al SUA, este actualmente preşedinte al Consiliului Relaţiilor Externe. Este autor al cărţii War of Necessity, War of Choice: A Memoir of Two Iraq Wars.  

Copyright: Project Syndicate, 2010
www.project-syndicate.org  

traducere de Stela GIURGEANU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.