Euro gol-goluţ

Publicat în Dilema Veche nr. 321 din 8-14 aprilie 2010
Euro gol goluţ jpeg

Competiţii dramatice şi replici mediocre: cam aşa s-a scris istoria Uniunii Europene de pînă acum. De prea puţine ori UE se ridică la înălţimea evenimentelor, cauză pentru Europa să piardă teren atît din punct de vedere economic, cît şi geopolitic. Tratatul de la Roma, din 1958, cel care a stabilit Comunitatea Economică Europeană, a fost marele pas înainte al Europei. Dar decizia de a crea o piaţă comună, fără o guvernare comună, n-a făcut decît să provoace noi probleme pentru viitor. Tot ce s-a întîmplat de atunci – extinderea la 27 de state şi crearea zonei euro – a mărit distanţa între retorică şi realitate. Patria euro a promis mai mult decît i-a permis istoria să facă.

Criza financiară din Grecia este ultimul exemplu al acestei distanţe. La bază, este o criză a „extinderii“; în cazul acesta, extinderea zonei-euro. Efortul fără precedent al disciplinei fiscale din 1990 – susţinut în Grecia de o contabilitate creativă – a favorizat grupul format din Portugalia, Italia, Grecia şi Spania (grup denumit injurios PIGS – englezescul pentru „porci“) să îndeplinească toate criteriile în 2002. Dar odată ce au intrat în Uniune, presiunea a dispărut. Cele mai multe dintre ţările mediteraneene au continuat să risipească bani, încrezătoare fiind că „piaţa“ nu-i va trage la răspundere.

Acum, Wolfgang Schauble, ministrul de Finanţe al Germaniei, a pus piciorul în prag. E adevărat, ultima concesie a Germaniei a fost un aranjament care ar asigura, la nevoie, o combinaţie de împrumuturi bilaterale din partea membrilor UE şi Fondul Monetar Internaţional, care ar salva Grecia de colaps. Dar aranjamentul este doar o măsură anticriză care ar avea impact exclusiv asupra Greciei.

Schauble pledează pentru o soluţie pe termen lung: un Fond Monetar European (FME) pentru a asigura împrumuturi de urgenţă către ţări cu nivel de risc ridicat, cauzat de datoriile externe. Împrumuturile de urgenţă ar avea, însă, un „preţ prohibitiv“, „condiţii stricte“ şi „penalizări reparatorii“ în cazul unei eventuale incompatibilităţi. Pe înţelesul nostru, toate acestea înseamnă că statutul financiar al unei ţări căreia FME i-a acordat ajutorul n-ar avea deocamdată resurse pentru comisioane externe, un fapt care s-a petrecut şi în secolul al XIX-lea cu statele din America Latină, care au solicitat refinanţarea datoriilor. Milton Friedman a prezis că moneda unică se va prăbuşi după zece sau douăzeci de ani; acum predicţia pare a se împlini. De altfel, Schauble ştie că propunerile sale, condiţionările, ar fi, din punct de vedere politic, de neacceptat, aşa că susţine că orice ţară incapabilă să le întrunească „ar trebui, în ultimă instanţă, să renunţe la uniunea monetară, pentru a-şi salva cel puţin statutul de membru UE“. Germania ar putea ea însăşi să renunţe la moneda euro, dacă nu-şi poate stăpîni partenerii din zona euro, mai slabi financiar.

De fapt, criza mediteraneană a dat în vileag defectul de lungă durată al zonei euro: absenţa unei guvernări unice. Pentru că zona euro nu este „zona monetară optimă“ are nevoie de instrumente pentru a face faţă aşa numitelor „şocuri asimetrice“, şocuri care îi afectează pe membrii UE în mod inegal, în mod special de o Trezorerie împuternicită să impoziteze şi să împrumute, şi de o Bancă Centrală care ar juca rolul „Creditorului“ de ultimă instanţă pentru băncile membre.

John Maynard Keynes a dorit să impună un trend ţărilor cu surplus financiar ori înspre un mai mare consumism, ori înspre acţiuni de împrumut. Cu toate acestea, a primat vechea mentalitate: „cît consumi, atît plăteşti“. Singura concesie către Keynes a fost crearea unui Fond Monetar Internaţional în 1944 pentru a asigura, în condiţii stricte, asistenţă pe termen scurt pentru ţările cu deficit. În esenţă, aceasta e şi propunerea germană de azi, în contextul restrîns al monedei euro. Punctul de vedere al lui Schauble este concluzia trasă din perspectivele deflecţioniste de viitor ale Germaniei. Stabilimentul financiar, de natură conservatoare al Germaniei, ar prefera ca alte ţări UE, cu un buget deficitar serios, să revină la o normalitate financiară prin disciplină fiscală, reduceri ale nevoilor individuale şi creşterea exportului. Problema – cred liderii germani – nu e cota ridicată a economiilor pe care le are ţara lor, ci alte zone euro cu consumism exacerbat.

Martin Wolf de la The Financial Times nu este, însă, de acord cu această teorie, indicînd şi cazul Chinei: două ţări cu surplus masiv de economii sau de investiţii şi un enorm surplus de comerţ. Amîndouă făcînd paradă de „virtuţile“ lor fiscale şi insistînd ca ţările cu deficit bugetar să stopeze cheltuielile financiare iresponsabile. Pe bună dreptate, Wolf vede acest argument ca incoerent din punct de vedere economic. Îngrămădind economii într-un loc, nu faci decît să creezi şomaj în altul. Marii economi ar trebui să consume mai mult, îngăduind astfel marilor consumatori să exporte mai mult, trăind astfel din propriile resurse, fără a mai fi condamnaţi la stagnare. Cumpătarea nu mai poate fi considerată o virtute, cînd nimeni nu mai e dornic să cheltuiască.


Dar Schauble pune punctul pe i pe geopolitica UE. Elita politică europeană percepe Uniunea ca un pol într-o lume multipolară. Dar ce este Europa? Mai puţin decît o federaţie, mai mult decît o confederaţie, nu are un centru gravitaţional sau frontiere strict delimitate. Cînd un lider american, chinez sau rus ar dori să se adreseze Europei, cu cine vorbeşte? Fără a avea o coerenţă internă sau o configuraţie externă, Europa este puţin mai mult decît o expresie geografică. Pe scurt, propunerea lui Schauble se referă la faptul că zona euro trebuie restrînsă la o dimensiune guvernabilă. Cuvintele sale sînt pentru cei care preferă o construcţie solidă, idealurilor.

Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor, profesor de economie emerit la Universitatea Warwick, autor al premiatei biografii a economistului John Maynard Keynes, şi membru în bordul Şcolii de Studii Politice de la Moscova.
Copyright: Project Syndicate, 2010.
www.project-syndicate.org 

traducere de Stela GIURGEANU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.