Europa deprimată sau cui îi este frică de al treilea val?

Publicat în Dilema Veche nr. 868 din 26 noiembrie - 2 decembrie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Dintre noile romane publicate în toamna aceasta în Franţa, primul care a avut un succes aproape fulgerător se intitulează Yoga, a apărut la Editura POL şi este scris de Emmanuel Carrère. La această oră, cartea s-a vîndut în peste 200.000 de exemplare, iar febrilitatea cu care a fost cumpărată şi citită spune ceva despre starea de spirit a publicului pe fond de pandemie.

Romanul, scris la persoana întîi, este povestea unor crize de deprimare succesive şi a unor încercări de a ieşi din acest ciclu infernal prin practici precum Yoga, Tai Chi sau stagii de meditaţie departe de lume, în condiţii de izolare şi de scufundare în sine. Emmanuel Carrère este un scriitor cunoscut şi apreciat în Franţa, nu chiar ca Michel Houellebecq, dar oarecum imediat după el, mai ales că după cărţile sale s-au făcut şi cîteva filme. De data aceasta, însă, publicul a căutat într-un roman avînd drept titlu Yoga şi răspunsuri la propriile sale angoase legate de interminabila pandemie. Şi probabil că mulţi cititori au fost dezamăgiţi întrucît Emmanuel Carrère nu oferă soluţii, dimpotrivă, cititorul descoperă că personajul care se confesează reuşeşte din cînd în cînd să se „salveze” angajîndu-se în operaţiuni umanitare sau fiind ceva mai atent la durerile lumii.

De la izbucnirea pandemiei, mulţi specialişti au lansat avertismente legate de sechelele psihologice posibile ale carantinei şi ale frustrărilor de tot felul. Europa însă era fragilă în ceea ce priveşte sănătatea mentală şi înainte de apariţia virusulului. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat în 2013 un plan de acţiune eşalonat pînă în 2020 privind tulburările mentale în Europa. Din documentele publicate în 2013 rezultă că, în fiecare an, 25% din populaţia europeană (în special persoanele defavorizate) este confruntată cu probleme ţinînd de sfera mentală. Culmea ironiei, planul OMS trebuia să dea rezultate exact în anul cînd epidemia a perturbat şi mai mult psihicul oamenilor.

Potrivit unui sondaj realizat în Franţa în luna septembrie de Fundaţia Jean Jaurès, 20% din francezi s-ar fi gîndit anul acesta la sinucidere. Între prima şi a doua carantină, numărul persoanelor suferind de deprimare nervoasă s-a dublat în Franţa, arată responsabili ai Ministerului Sănătăţii. Şomerii, patronii de mici întreprinderi ajunşi într-o situaţie financiară dificilă şi tinerii formează categoriile cele mai anxiogene. Studenţii, obligaţi să urmeze cursuri online în această lună noiembrie, sînt efectiv la capătul puterilor. Prima carantină eşalonată pe 55 de zile, în lunile martie-aprilie, a fost ceva mai suportabilă pentru ei, dat fiind că toată lumea şi-a întrerupt activitatea. Acum, însă, ei au avut un statut de consemnaţi la domiciliu greu de suportat şi i-au invidiat pe elevi întrucît aceştia din urmă au fost autorizaţi să se ducă la şcoală.

În prezent se anunţă o ieşire din tunel dat fiind că trei vaccinuri vor fi operaţionale în acelaşi timp în Europa. Chiar şi aşa, însă, spectrul unui al treilea val de contaminări nu este exclus, probabil în primăvara anului viitor. Şi chiar atunci cînd întreaga populaţie a Europei va fi vaccinată, ceea ce s-ar putea concretiza în toamna anului viitor, virusul nu va dispărea, va trebui să trăim cu el tot aşa cum trăim cu gripa, avertizează specialiştii.

Ce e de făcut în această situaţie? Trebuie să ne modificăm modul de a gîndi, sau mai bine spus modul în care ne raportăm la viaţă şi la moarte, spun unii filozofi şi observatori ai fenomenelor sociale. Societatea de consum, adaugă ei, ne-a indus convingerea că moartea este o injustiţie şi că, de fapt, omul ar trebui să trăiască la infinit. Pe fondul acestor aşteptări metafizice, primul reflex al societăţilor occidentale, cînd a apărut virusul, a fost acela de a întrerupe viaţa socială cu scopul salvării unor vieţi individuale, în loc de a reflecta la cum trebuie salvat viitorul celor pe care blocarea socială îi distruge.

În această direcţie merg reflecţiile Alexandrei Laignel-Lavastine, autoarea unei cărţi care tocmai a ieşit de sub tipar (la Editura Le Bord de l’Eau) şi începe să fie comentată în presă. La Déraison sanitaire. Le COVID-19 et le culte de la vie se intitulează acest eseu, ceea ce am putea traduce prin Lipsa de raţiune sanitară. COVID-19 şi cultul vieţii mai presus de toate.

Lui Winston Churchill i se atribuie următorul avertisment adresat liderilor europeni în 1938, cînd au cedat în faţa lui Hitler şi au acceptat dezmembrarea Cehoslovaciei: aţi sacrificat onoarea pentru a evita războiul, dar vă veţi alege şi cu pierderea onoarei, şi cu război. Curentul critic care reproşează acum executivului francez, precum şi occidentalilor în general, că nu au gestionat bine pandemia recurge la acelaşi tip de sintagmă: aţi sacrificat economia ca să salvaţi, din elan umanist, cîteva sute de mii de vieţi, dar veţi avea şi sute de mii de vieţi sacrificate, şi economia distrusă, şi principiile umaniste ruinate.

Într-un articol publicat în cotidianul Le Figaro, scriitorul şi editorialistul Christian Makarian constată că asiaticii, şi mai ales chinezii, tocmai întrucît nu pun preţ pe viaţa individuală, ci pe comunitate, au ieşit mai bine decît europenii din această încercare. Gîndirea umanistă occidentală se dovedeşte vulnerabilă în situaţii-limită, în timp ce sinteza confucianism-daoism-budism practicată de China este mai „adaptată contextului dramatic actual”, spune Christian Makarian. El mai întrevede, drept consecinţă a acestei epidemii, o fărîmiţare a statelor-naţiuni aşa cum au apărut în Europa, şi mai subliniază cu tristeţe că, de fapt, China şi islamul radical jihadist au devenit aliaţi în prezent întrucît au aceeaşi convingere, şi anume că Occidentul şi-ar fi trăit traiul şi că trebuie să urmeze altceva.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.