Examenele naționale: eșec sau succes?

Publicat în Dilema Veche nr. 895 din 3 - 9 iunie 2021
Despre destin, tras la sorți, „orbie” și unde le poți găsi jpeg

V-ați confruntat, desigur, cu toții, de-a lungul vieții, cu diverse eșecuri. Dar dacă ar fi să decideți care a fost cel mai mare eșec al vostru, ce ați spune? Și cum v-ați raporta astăzi la el? Tot ca la un eșec?

Unul dintre cele mai mari așecuri din viața mea a fost însoțit mulți ani apoi de nașterea unor sentimente de culpă, de rușine, de vulnerabilitate. Este vorba despre faptul că am fost dat afară de la facultate, nu propriu-zis exmatriculat, ci determinat să mă retrag, după încheierea primului an, fix în ziua ultimului examen. Veți fi, poate, uimiți de ceea ce voi relata în continuare. Finalul de liceu mă prinsese fără vreo lămurire clară cu privire la ce voi face mai departe. Se apropia bacalaureatul și eu încă nu știam la ce facultate mă voi duce. Nu părea că mă pricep în mod special la nimic, asta după ce planul inițial fusese să mă pregătesc pentru a da la Medicină, fapt pentru care și finalizam un parcurs școlar la un liceu cu profil realist, devenit total incomod pentru mine, în care disciplinele umaniste erau marginalizate. Pe fondul acesta și al căutărilor mele, am întîlnit la un moment dat un preot greco-catolic. Erau anii de imediat după Revoluție, cînd greco-catolicismul își reconstruia edificiul, odată ieșit de sub opresiunea trăită în vremurile anterioare. Am dus cu acest preot multe discuții, pe fondul acestor căutări ale mele, care în mod evident erau și de natură spirituală. Așa am decis să dau admitere la Facultatea de Teologie Greco-Catolică. Mai precis, la ramura pastorală: urma, deci, să devin preot. Zis și făcut: am intrat al doilea. Odată intrat, universul meu a început să capete o serie de nuanțe. Mai întîi, am luat contact cu rigorile pe care le presupunea noul statut: recluziunea față de lume, căci eram închiși în seminar, nu eram studenți externi, deși din camera unde locuiam vedeam pe fereastră camera de la mine de acasă, obligația de a participa la toate ritualurile bisericești, perioadele de meditații spirituale în care nu aveam voie să vorbim deloc, decît cu îndrumătorul spiritual, ascultarea în general. Pe de altă parte, am descoperit, printre colegii mei, cîțiva cu care am simțit din prima clipă o oarecare afinitate de spirit rebel. Am început cu aceștia să ne constituim într-un fel de celulă subversivă: citeam împreună autori oarecum indezirabili, puneam întrebările cele mai incomode la cursuri, problematizam în pofida, intrînd în dispute cu profesorii-preoți, ba mai mult, mai și fugeam din seminar, uneori nopți întregi, evadînd pe fereastră, pentru a ne întoarce diminețile pe furiș, afumați după cîte o petrecere pe cine știe unde. De cîteva ori am fost și prinși, sancționați, avertizați. Eram incomozi, dar și oarecum inconștienți. Dar eram studenți destul de buni, la examene făceam față fără probleme.

Ei bine, după ultimul examen din sesiunea de vară, cei cîțiva am fost invitați, pe rînd, în biroul episcopal. Alături de rector și de alți cîțiva profesori, episcopul ne-a spus că în urma observării noastre atente s-a constatat că nu avem vocație de preoție, așadar că ne oferă posibilitatea fie să ne retragem, fie să suportăm rușinea de a fi exmatriculați, ca urmare a repetatelor abateri de la regulamentul intern. Ne-am scris cererile de retragere și am plecat.

Momentul a fost crîncen. Urma să mă duc acasă, la părinții mei, să le spun că practic fusesem exmatriculat. N-am avut curaj să o fac imediat, am rătăcit pe străzi multe ore. Ce aveam să fac de acum înainte? Era un eșec lamentabil, care amenința să îmi distrugă viața.

De a doua zi, am început alte căutări. Se întrevedea o șansă a unui transfer, dat fiind faptul că totuși nu fuseserăm exmatriculați: poate reușeam să primim acordul de a ne transfera la secția teoretică, avînd ca specializare teologia didactică, alături de o disciplină filologică. Nu era însă foarte sigur că se va aproba acest transfer, pentru că urma să intrăm eventual în anul II, fără să fi parcurs cursurile specializării filologice aferente anului I. Toată vara am stat în așteptare. Am primit în cele din urmă aprobarea transferului, dar trebuia să dăm examene de diferență pentru cursurile de filologie aferente anului I, pe parcursul anului al II-lea. Aici am descoperit apoi o altă lume. Lumea filologiei, în care mă simțeam totuși stingher: studenții de la teologie didactică avînd și o specializare filologică erau priviți, în general, cu un dispreț superior de studenții pur filologi, dar și de o parte dintre profesori. Erai, practic, strivit. N-aveai, în fața unor profesori, aproape nici o șansă de a te abilita. Trebuind să dau și exemenele de diferență pentru anul I, mi-a fost cu atît mai greu. Dar aici îmi plăcea, începusem să simt gustul unei alte forme de a fi.

N-o mai lungesc mult, pentru că relevant, sub aspectul eșecului, cam asta a fost. Deși multă vreme, chiar după ce devenisem profesor de limba și literatura română, am purtat cu mine semnul rușinii. Însă ceea ce a fost inițial un eșec s-a dovedit a fi, în cele din urmă, o reușită: m-a ajutat să descopăr o altă cale în viață și să fiu destul de consecvent și de motivat încît pe această cale să încerc să fiu cît mai performant.

Sistemul nostru de învățămînt este unul care cultivă teama de eșec, evitarea acestuia. Triază pe criteriul excelenței, al performanței, al ierarhizării, punîndu-i la zidul rușinii pe cei care au ezitări, care au nereușite, care nu sînt în frunte. V-ați uitat cam care sînt, de pildă, mediile de intrare la licee? Și nu vorbesc despre liceele de Top 5. Nu veți găsi nici un liceu teoretic în care media de admitere să fie sub 8, probabil. Asta se răsfrînge și în atitudinea părinților, care sînt critici și autoritari față de propriii copii, față de eșecurile lor. Vedeți ce dur sună? Eșecul copiilor. Cum să nu fii critic față de un eșec?

Ce vreau să spun, totuși. Eșecul poate fi un motor extraordinar pe drumul către succes și către sine. Succesul este, adesea, și rezultatul unui lung șir de eșecuri, care, atît profesional, cît și uman, te fac să mergi mai departe, să exersezi, să încerci. Să încerci, fiind dispus și să eșuezi, pentru a încerca apoi din nou sau pentru a încerca altceva.

Se apropie examenele naționale. Pentru mulți, ele vor reprezenta un succes. Pentru unii, poate vor reprezenta doar eșecul dinaintea succeselor viitoare.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.