Măsurile de protecție din ultima vreme au impus sau au accelerat procesul de trecere în mediul online a diverselor activități cotidiene: tot mai multe înscrieri, completări și trimiteri de documente, plăți și cumpărături s-au făcut prin intermediul Internetului, iar cursurile, ședințele de lucru, întîlnirile de serviciu, amicale sau familiale s-au desfășurat prin programe de videoconferință. Un efect al acestor schimbări a fost nevoia de a marca lingvistic opoziții pînă de curînd inexistente sau irelevante.

Nu era nevoie, în urmă cu doi ani, să precizăm că ne vom întîlni cu prietenii fizic sau că elevii vor merge fizic la școală. Acum, precizarea a devenit necesară: „patru din zece persoane (42%) preferă să se întîlnească fizic doar cu cineva care are anticorpi sau un certificat de vaccinare” (agerpres.ro); „copiii abia așteaptă să meargă fizic la școală” (g4media.ro). Formulările actuale ne atrag atenția asupra unei trăsături esențiale a uzului lingvistic: situațiile noi nu sînt denumite neapărat prin cuvinte și expresii noi, ci adesea prin extindere semantică, prin trecerea graduală de la sensul prototipic la cazul marginal. Pentru o reuniune amicală cu prietenii termenul cel mai firesc rămîne întîlnire, chiar dacă aceasta se desfășoară printr-un program de videoconferință.

Sensul lărgit al cuvintelor cotidiene este acum limitat de precizarea fizic: un termen dezambiguizator, care a trecut ușor de la vechile opoziții (fizic – psihic, fizic – intelectual etc.) la cele noi: fizic versus online, virtual, digital, electronic. Dintre sensurile cuvîntului consemnate în DEX – „care se referă la corpul ființelor vii, în special la activitatea mușchilor, care aparține corpului ființelor vii, în special activității musculare”, „care aparține simțurilor”, „care aparține materiei, privitor la materie; material; concret” –, mai ales ultimul e potrivit opoziției cu virtual sau digital. Opoziția nu este de altfel specifică limbii române, în care a putut să apară independent sau prin imitație; o găsim în orice caz în engleză, de exemplu cu referire la activitățile didactice – online classroom vs physical classroom”, virtual classroom versus physical classroom” –, dar și la cele comerciale – „online store vs physical store”, online shopping and physical shopping” etc.

Adjectivul fizic apare în cele mai diverse contexte: „dosarul fizic va conține obligatoriu următoarele acte” (umfst.ro); „poți returna produsele cumpărate dintr-un magazin fizic în termen de 30 de zile” (reserved.com); „reia din toamnă toate cursurile cu prezență fizică”  (ziare.com); „o posibilă revenire fizică în clase a tuturor” (edupedu.ro) etc. Noul sens adăugat cuvîntului fizic se asociază cu o inovație gramaticală: cuvîntul înregistrat în dicționare doar ca adjectiv și ca substantiv neutru sau feminin (fizicul și fizica) este acum intens folosit adverbial: „7 case de modă vor prezenta colecţiile fizic, restul colecţiilor sînt prezentate online” (mediafax.ro), „se întorc fizic la ore preșcolarii” (timponline.ro), „ofer meditații fizic (olx.ro). Într-o dezbatere despre modul de desfășurare a cursurilor la o universitate, adverbul e folosit constant: „îmi lipsește mult să particip la ore fizic”, „informația este sintetizată altfel cînd participi fizic”; „mulți studenți muncesc pentru a se întreține și astfel nu ajung la seminarele care se desfașoară fizic...”; „în condiții normale, clar cred că toți am prefera să mergem fizic la facultate”; „profesorii insistă să venim fizic” (bzb.ro). Adverbul fizic apare, cum se vede, chiar în situațiile în care poate fi perceput ca pleonastic, pe lîngă verbe ca a merge sau a veni, care se asociază mai greu cu activitatea online. Valoarea adverbială sau adjectivală este exprimată și de construcția în format fizic: „localitățile unde școala începe complet în format fizic” (hotnews.ro), „admitere în format fizic” (digi24.ro); „documentele în format fizic sînt convertite in format digital” (ezipper.ro) etc.

Ca termen de opoziție pentru online sau virtual există de fapt mai multe formulări, concurente, dintre care mai frecventă este locuțiunea față în față: „începînd cu luna martie 2020, învățarea a trecut brusc de la formatul față în față la formatul online” (asociatiapro.ro); „învățămîntul online nu se poate ridica la nivelul calitativ al celui față în față” (romanialibera.ro); „orele online înlocuiesc orele față în față” (edupedu.ro). Termenul fizic are totuși mai mult succes în momentul actual, pe de o parte pentru că are o sferă de aplicare mult mai largă (de la cărți la carduri, magazine, lecții și întîlniri), pe de altă parte pentru că elimină ambiguitățile. În fond, într-o videoconferință noi și imaginile celorlalți ne aflăm – cum altfel? – față în față.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).