Gesturi tandre pentru ceilalți

Publicat în Dilema Veche nr. 841 din 23 - 29 aprilie 2020
Fascinații profesorale jpeg

Pentru că am făcut interviul cu elevii, m-am simțit apoi dator să fac unul și cu profesorii, pentru a vedea cum se raportează ei la contextul pe care îl trăim. În linii mari le-am adresat aceleași întrebări, ușor adaptate. Fără să le comentez astăzi, redau cîteva răspunsuri la prima întrebare. Am ales profesori din diferite părți ale țării, atît de gimnaziu, cît și de liceu, ba chiar o profesoară care predă în diaspora. Unii au preferat să răspundă anonim, alții și-au asumat identitatea.

Ce a rămas la fel și ce s-a schimbat pentru tine?

Monica Halaszi, Bistrița, gimnaziu și liceu: Au rămas la fel responsabilitatea, care e intrinsecă profesiei pe care mi-am ales-o, și bucuria de a lucra cu tinerii. Îmi vine să spun că nimic nu s-a schimbat, dar nu, nu e așa. De exemplu, îmi pun mai des întrebarea cum pot dezvolta competența X la elevii mei într-o manieră simplă, dar fascinantă.

Maria Pleșa, Luxemburg, prof. dr., primar și gimnaziu: Am muncit mult mai mult, atît pentru pregătirea cursurilor, cît și pentru evaluarea activității elevilor. Mijloacele online pot fi utilizate cu succes, putem să obținem rezultate bune și prin intermediul acestora. Ideea este că în orice activitate nouă trebuie să avem încredere că putem construi ceva. Acesta a fost principiul pe care l-am transmis de la început părinților și elevilor. Al doilea principiu important în această perioadă a fost să-i asigur pe elevi și pe părinți de sprijinul meu, de disponibilitatea totală pentru a crea și acasă un climat favorabil învățării. […]  În mod cert, ceea ce ne lipsește este prezența fizică prin care mai reușeam să facem un gest de încurajare, să propunem un joc de socializare, să-i privim în ochii curioși atunci cînd îi mai alintăm.           

Dana Anghelescu, Iași, liceu: Rolul de profesor a rămas același, doar că acum sînt cu motoarele turate. Ceea ce faceam în mod natural în clasă, acum s-a mutat în online. Culmea e că online-ul a devenit și el natural. Dacă înainte ni se cerea spectacol tehnologic la ore, acum spectaculosul a devenit piece of cake. S-a schimbat poate viziunea unora asupra modului de a face educație. Pentru mine nu a fost foarte greu să mă adaptez, dar am dublat efortul în sensul că a trebuit să concep materiale și să le postez pe diferite platforme, să verific mereu ce au lucrat copiii, să mă reinventez zilnic.       

Anca Trif, Cluj-Napoca, gimnaziu și liceu: A rămas neschimbat dragul de a preda. În rest, s-a schimbat cam totul: activitatea se desfășoară altfel, petrec mult mai mult timp pregătindu-mi orele, nu mai există interacțiunea directă cu elevii și asta îmi lipsește foarte tare.

Laszlo Alexandru, prof. dr., Cluj-Napoca, liceu: Pentru mine, ca profesor, este esențială comunicarea cu elevii, în mod direct și onest, iar conținuturile științifice transmise trebuie să se sprijine pe o temelie afectivă reciprocă. Aceste lucruri nu s-au schimbat, de la începutul exersării meseriei mele pînă azi. În ultimul deceniu s-a adăugat componenta tehnică la activitatea tradițională: țin legătura cu elevii pe Facebook, am constituit chiar grupuri separate, la clasele unde am fost/sînt diriginte, pentru o comunicare mai eficientă, ne transmitem mesaje urgente pe WhatsApp, sintetizăm cîte o lecție mai importantă în Power Point (ba chiar le cer lor, în ultimul an de liceu, să elaboreze PPT-uri însoțite de prezentări libere, în limba italiană, despre istoria literaturii italiene). Pentru pregătirea olimpiadelor școlare și a bacalaureatului exersăm pe filme și scurte clipuri în limba străină studiată, preluate de pe site-uri educative. Aceste ultime aspecte tehnice ar fi fost de neimaginat acum 30 de ani, la începutul carierei mele, cînd aveam un singur volum de Dante (reminiscență a studiilor universitare) și le scriam elevilor pe tablă, cu creta, versurile pe care urma să le studiem în clasă – fiindcă nu exista nici măcar un fotocopiator.

Titiana Zlătior, prof. dr., Cluj-Napoca, liceu: Au rămas, în primul rînd, cîteva constante, precum competența pe care orice profesor își construiește demersul, cunoștințele de specialitate, metodice și didactice; fără a deține controlul în acest plan, cu sau fără computer, nu putem învăța pe nimeni nimic. A mai rămas și dorința aceea pe care profesorul o are de a împărtăși mereu ceea ce știe cu ceilalți, nevoia de a comunica paideutic. În ceea ce mă privește, este esențială această comunicare.

Cristina Popescu, Cluj-Napoca, gimnaziu și liceu: La fel au rămas cunoștințele mele științifice, cele de specialitate și cele de psihopedagogie, metodele de predare, obiceiurile și deprinderile zilnice pe care mi le-am exersat frecvent, corectînd ceea ce îmi mai rămăsese restant și concepînd chiar fișe de lucru cu exerciții amuzante, prin care am încercat să-i ajut pe elevi să treacă mai ușor prin această perioadă complicată.

Luciana Andronic, Cluj-Napoca, liceu: Au rămas la fel: programa, clasele, pasiunea mea didactică, dar s-au schimbat: abordarea, mijloacele de comunicare, iar munca didactică s-a triplat.

Roxana Cotruș, prof. dr., Tîrgu Mureș, gimnaziu: La început, experiența a fost ca o săritură cu parapanta: pe de-o parte, panică, senzație de sufocare, pe de alta, eliberare, oportunitatea de a-mi trage sufletul, întrucît anul școlar anterior și cel în curs fuseseră un carusel plin cu de toate.  Acum, însă, am început să visez că mă pregătesc să merg la școală, iar cînd sînt pe punctul de a ieși din casă, o voce neidentificabilă îmi amintește că se prelungește starea de urgență. Așadar, au rămas la fel dorul de elevi, de ore, apetitul pentru organizarea activităților didactice. Schimbarea majoră s-a petrecut la nivelul interacțiunii; chiar dacă am mutat orele propriu-zise în online, chiar dacă ne vedem/auzim/citim tot de atîtea ori precum am face-o la școală, îmi lipsește interacțiunea „tradițională”.

S.D., București, gimnaziu: O să încep cu schimbarea. Nu îi mai „simt” pe copii. Cînd sînt alături, este un flux energetic benefic pentru ei, dar și pentru mine ca profesor. Chiar dacă ne vedem uneori pe Skype, sînt doar chipuri, nu văd mîini emoționate, gesturi tandre pentru ceilalți („Uite un pix bun!”), nu ne auzim bine, întîrziem răspunsuri, sîntem mai puțin veseli. Ca să nu mai spun de situația în care corectăm lucrări sau dăm explicații scrise. Nu mai lucrăm împreună, doar individual, ceea ce este bine pentru consolidarea cunoștințelor fiecăruia, dar pierdem afectiv. S-au schimbat strategiile de învățare, pentru că ai nevoie de un suport pregătit anterior ca să nu pierzi timpul (exemple, texte puse în format electronic, fiindcă dispar tabla și creta) și totul durează cel puțin dublu. Feedback-ul de la elevi este incert, pentru că nu ai cum să observi ce fac singuri acasă (se uită în caiet, au scris sau nu). Altfel spus, nu știi dacă au învățat cu adevărat și este pentru profesor foarte frustrant.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.