Herher

Publicat în Dilema Veche nr. 458 din 22-28 noiembrie 2012
Herher jpeg

Hermann zvîrle cît colo cîrpa plină de ulei. E deja tîrziu, noaptea vine mai repede în noiembrie. Se ridică cu greu de sub tractor, strînge tacticos toate sculele şi intră în casă. Se schimbă de hainele de lucru şi pleacă spre cîrciumă. „’Abeeend, Herher“ – e întîmpinat, entuziast, de Sorin şi de Ionică, vecinii lui, săritori şi limbuţi. Aşa îi zic ei, Herher. La început, era Herr Hermann, dar s-a dovedit mai simplu şi simpatic să-l boteze „Herher“. Neamţului i-a plăcut ideea. Încă de la prima bere, o dau pe politică. De obicei, Herher trebuie să fie arbitru. Ionică ţine cu USL-ul, iar Sorin e cu Băsescu. Pe neamţ îl amuză postura asta şi acceptă cu plăcere rolul. Azi e despre bugetul Uniunii şi toţi trei înţeleg că preşedintele şi premierul se înghesuie care mai de care să se ducă la negociat sumele pentru România. Zilele trecute, au avut temei de optimism. Ponta şi Băsescu păreau că se înţeleg să facă o treabă, numai una, într-un anumit fel, să înţeleagă naţia ce şi cum la Consiliul ăsta European. Pînă la urmă, n-a fost aşa.

Comisia anunţase un plan de buget. România avea două interese mari: agricultura şi fondurile de coeziune. Herher era relativ liniştit, la fel şi amicii lui români. De cînd fie-sa a decis să cumpere 1000 de hectare în România, în triunghiul săsesc din Ardeal, încasa regulat subvenţia directă, luase bani şi de la Dezvoltare rurală, pentru tractoare. Între timp, mai arendase încă 1000 de hectare de la bătrînele din sat care nu mai aveau cum să lucreze pămîntul. Cultivau porumb şi hamei. Scoteau un profit bunicel. De cînd cu prinţu’ Charles, zona era brusc mult mai interesantă. Aşa că lui Herher i-a trecut prin cap să se asocieze cu Ionică şi Sorin, să facă un proiect pe „coeziune“, să construiască o berărie „tradiţională, ca la bunicu’“. Ba, mai şi glumeau: femeile cumpără ulei „ca la bunica“, ei o dau pe ulei, „ca la bunicu’“. Cei trei speră să vină mai mulţi nemţi din Vaterland, să vadă cu ochii lor ce-o fi găsit Charles în zonă. Normal, turiştii au nevoie de o berică bună. Ştiau că, pe propunerea Comisiei, din 2014 încolo, România urma să ia cam cu 42% mai mulţi bani la dezvoltarea zonelor sărace. Erau relaxaţi.

Dandanaua a venit cînd cu propunerea cealaltă, a lui Rompuy. Ăsta le era nesuferit în primul rînd pentru că nu ştiau cum să-i pronunţe numele. Cică banii pe „coeziune“ să se dea în funcţie de rata de absorbţie. Brusc, sumele scădeau dramatic, pentru România. O creştere de numai 14%. În plus, ar fi vorba ca şi agriculturii să i se cam taie din bănuţi. Trioul româno-german a fost, la început, calm. Nu poate să rămînă aşa. Franţa, Italia, Spania o să se bată ca la Verdun pentru subvenţiile fermierilor. România nu are decît să stea pe aproape, în gaşcă. S-ar fi aşteptat ca şi polonezii să fie de aceeaşi părere, numai că ei ar da de la agricultură în schimbul păstrării sumelor de la coeziune. Acolo sînt necazurile, la fondurile de dezvoltare. Alea pentru regiunile sărace. Se bănuia că urmează aşa ceva. Tocmai ce se făcuse un grup de state, „Prietenii coeziunii“, să nu cumva să se taie de acolo. Tot degeaba. „Rompuii mei“ – că aşa îi spun ei la crîşmă – e hotărît să fie chibzuit şi să dea numai cui a arătat că merită. Vremurile-s grele, criza se arată încăpăţînată, e nevoie de bani peste tot. Pentru greci, pentru spanioli, pentru portughezi şi, Doamne-feri, mai ştii ce italieni sau irlandezi. Aşa că planul pentru „Opa-Bierhaus“ – bere ca la bunicu’ – se înceţoşează.

Aici, cei doi români se ceartă. Sorin zice că numai Băsescu are şanse să negocieze cu creştin-popularii lui, Ionică dă tare cu Ponta care e singurul care se bate pentru România. În momentul ăsta, Herher nu prea mai e arbitru. În fond, „madam Merkel a mata, nene“ e printre artizanii planului „Rompuii mei“.

Pe la zece seara, după ore de dezbateri intense, cei trei au decis să plece pe la casele lor. Aşteaptă să vadă cum trece Consiliul, poate le mai iese planul cu „Berăria lui Tataie“. Că aşa s-au hotărît să-i zică investiţiei…

Numele personajelor sînt inventate, deşi toţi trei trăiesc într-o comună din Ardeal. Circumstanţele sînt, însă, reale.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

În fotografie: Herman Van Rompuy

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.