În ce constă un BRIC?

Publicat în Dilema Veche nr. 329 din 3 - 9 iunie 2010
Închiderea graniţelor Americii? jpeg

Brazilia, Rusia, India şi China s-au reunit de curînd la al doilea lor summit anual, în Brazilia. Jurnaliştii încă îşi mai dedică întreaga atenţie aşa-numitelor ţări „BRIC“; eu însă mă menţin sceptic în privinţa acestui concept.

Goldman Sachs a inventat termenul în anul 2001, pentru a atrage atenţia asupra oportunităţilor de cîştig pe care le oferă ceea ce el numea „pieţele emergente“. Cota deţinută de BRIC din PIB-ul mondial a crescut de la 16% în 2000, la 22% în 2008. Luate împreună, ţările BRIC s-au descurcat cu rezultate peste medie, în timpul recesiunii globale care a urmat. Însumate, ele reprezintă 42% din populaţia lumii şi o treime din creşterea economică mondială din ultimii zece ani. Lăsînd la o parte SUA (care e pe locul 3 ca populaţie), creşterea economică anuală a celorlalte patru ţări cu populaţii numeroase – China, India, Indonezia şi Brazilia – a fost de peste 5-6%, în perioada 2000-2009.

Acestea sînt, evident, veşti bune pentru economia mondială; pe de altă parte însă, BRIC – un termen economic – a ajuns să aibe o viaţă politică proprie, în ciuda faptului că Rusia nu se încadrează prea bine în această categorie. După cum a comentat Beijing Review – „atunci cînd Goldman Sachs a creat acronimul BRIC în 2001, nici economiştii, nici restul lumii nu şi-au imaginat că, într-o bună zi, Brazilia, Rusia, India şi China se vor reuni în sfîrşit şi vor construi o platformă viabilă“. În iunie 2009, miniştrii de externe ai celor patru ţări s-au întîlnit pentru prima oară la Ekaterinburg, Rusia, pentru a transforma un acronim captivant într-o forţă politică internaţională.

BRIC deţine 2,8 trilioane USD sau 42% din rezervele mondiale de valută (deşi cea mai mare parte din sumă îi aparţine Chinei). Astfel, preşedintele rus Dmitri Medvedev a declarat la Ekaterinburg că „un sistem valutar global nu poate reuşi dacă instrumentele financiare utilizate sînt exprimate într-o singură valută“. După ce China a eclipsat SUA, pînă atunci cel mai mare partener comercial al Braziliei, China şi Brazilia şi-au anunţat intenţia de a efectua tranzacţii mai degrabă în valutele lor naţionale, decît în dolari americani. Chiar dacă Rusia reprezintă doar 5% din comerţul Chinei, cele două ţări au anunţat şi ele un acord similar.

 În vreme ce o reuniune BRIC poate fi utilă coordonării unor tactici diplomatice pe termen scurt, termenul propriu-zis aduce de-a valma ţări diferite, cu divergenţe profunde. Iar includerea Rusiei, o fostă superputere, alături de trei economii în curs de dezvoltare nu este o măsură tocmai înţeleaptă. Dintre cei patru membri, Rusia are populaţia cea mai mică, dar cu gradul cel mai ridicat de alfabetizare şi un venit pe cap de locuitor net superior. Mai mult de atît, numeroşi observatori consideră că, în vreme ce resursele de putere ale celorlalţi trei membri cresc, cele ale Rusiei scad.

Astăzi, Rusia nu numai că este în mai mare măsură afectată de consecinţele recesiunii globale, dar se confruntă cu deficienţe severe, pe termen lung: lipsa unor exporturi diversificate, probleme grave demografice şi de sănătate, şi, citîndu-l pe Medvedev, o nevoie imperioasă de „modernizare“. După cum a observat recent The Financial Times, cu numai două decenii în urmă „Rusia era o superputere ştiinţifică cu o cercetare mai dezvoltată decît China, India şi Brazilia laolaltă. După aceea, a fost lăsată în urmă nu numai de creşterea covîrşitoare a ştiinţei chinezeşti, dar şi de India şi de Brazilia“.

Dacă privim cifrele îndeaproape, miezul acronimului BRIC rezidă în creşterea resurselor Chinei; dar şi rolul Braziliei este o surpriză plăcută. Cînd a fost inventat acronimul BRIC, The Economist a obiectat că „o ţară cu o rată de creştere la fel de sumară ca şi costumele ei de baie, pradă uşoară a oricărei crize financiare din jur, un loc al instabilităţii politice cronice a cărui capacitate infinită de a-şi risipi potenţialul, de altfel incontestabil, e la fel de legendară ca talentul lui pentru fotbal şi carnavaluri, nu pare să aibe ce căuta alături de aceşti titani în creştere“.


Acum, cînd The Economist scrie „din anumite puncte de vedere, Brazilia îi surclasează pe ceilalţi membri BRIC. Faţă de China, este o democraţie. Altfel decît India, nu are parte de insurgenţi, de conflicte etnice şi religioase sau de vecini ostili. Spre deosebire de Rusia, exportă mai mult petrol şi arme, şi îi tratează pe investitorii străini cu respect“. Odată cu stăvilirea inflaţiei şi cu aplicarea reformelor de piaţă din anii ’90, Brazilia a înregistrat o rată impresionantă a creşterii economice, în jurul valorii de 5%. Cu un teritoriu de aproape trei ori mai mare decît India, cu 90% din populaţia de 200 de milioane alfabetizată, cu un PIB de 2 trilioane USD, echivalent cu cel al Rusiei, şi cu un venit pe cap de locuitor de 10.000 USD (de trei ori cel al Indiei şi aproape dublul celui chinezesc), Brazilia are resurse impresionante de putere. Descoperirea, în 2007, a unei ample rezerve marine de petrol promitea să transforme Brazilia într-o putere semnificativă şi în arena energiei.

Aşadar, cît de în serios ar trebui să ia analiştii termenul BRIC? Ar trebui să-l considere binevenit ca indicator de oportunitate economică, deşi ar fi avut mai mult sens dacă Indonezia s-ar fi aflat în locul Rusiei. În termeni politici, China, India şi Rusia concurează pentru supremaţie în Asia, iar Brazilia şi India au fost afectate de valuta subevaluată a Chinei. De aceea, e puţin probabil ca BRIC să devină o organizaţie politică serioasă a unor state cu motivaţii similare.

Joseph S. Nye, fost secretar adjunct în probleme de Apărare al SUA, este profesor la Universitatea Harvard şi autor al Soft Power: The means to Success in World Politics. 

Copyright: Project Syndicate, 2010
traducere de Matei PLEŞU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.