Instrucțiuni de utilizare a durerilor de încheieturi

11 mai 2020
Fascinații profesorale jpeg

Dincolo de faptul că întreaga societate trăiește în această perioadă transformări consistente, sistemul educațional cred că se află în fața celei mai mari provocări și transformări pe care a cunoscut-o de la reforma curriculară a ministrului Andrei Marga. Prins nepregătit însă, căci nimeni nu se aștepta, acum își descoperă diverse dureri de încheieturi, cărora trebuie să le facă față din mers, în bună parte mai mult șchiopătînd.

Cu riscul de a-mi ridica în cap chiar unii prieteni, contestatari ai modului în care se încearcă acum găsirea unor soluții, aș sublinia faptul că de la Monica Anisie, ministrul Educației, pînă la ultimul dintre cei care sîntem parte a sistemului, toți avem de-a face cu ceva nemaiîntîlnit, pentru care nu de ieri, de azi nu sîntem pregătiți, ci de ani buni numărați în urmă. De la starea precară a învățămîntului în mediul rural, cu sărăcia și lipsa mijloacelor tehnice, pînă la absența unui cadru legislativ și la relativ redusa pregătire a personalului didactic pentru a susține actul educațional de calitate online, toate nu sînt efecte ale actualei situații, ale actelor actualului ministru, ale actualilor guvernanți. Ele vin aproape din negura timpului, s-au consolidat și acum se sparg ca niște buboaie.

Dezorientarea inițială a fost completă. Cîteva săptămîni, probabil că majoritatea profesorilor nu au mișcat mare lucru în planul activităților online. De la nivel ministerial, sugestiile erau de asemenea vagi, generice, pentru că nici nu aveau cum să fie altfel: nu se putea impune un regim de predare online în afara unui cadru legislativ și, mai ales, în afara asigurării, pe de o parte, a accesului tuturor elevilor la acesta, iar pe de altă parte a formării competențelor masei de profesori în domeniul acesta, al unei noi pedagogii, care abia acum va începe să se dezvolte. Sigur că da, mulți profesori, pasionați sau doar responsabili, au început să caute pe cont propriu soluții, să experimenteze, să își provoace propriile forțe și implicit pe ale elevilor cărora le predau. Au făcut-o sub semnul admirației factorilor de decizie, directori, inspectori, minister, care însă – firesc, cred eu – nu au cerut imperativ, sub amenințare, ca toți profesorii să se alinieze exemplelor de bună practică promovate.

Încet-încet, cred că tot mai mulți profesori au început să se miște, după propriile puteri, prin acest mediu online. Repet, într-un context de experiment național, lipsit de baze pedagogice verificate, precum și de resurse materiale accesibile tuturor. Pe acest fond, începutul școlii după vacanța de Paști a adus și un document oficial al ministerului, denumit Instrucțiune, prin care se ofereau unele sugestii despre predarea online, cu care ating miezul problemei care mi-a generat ideea acestui articol. Simultan cu Instrucțiunea, o conferință de presă a secretarei de stat, doamna Luminița Barcari, a direcționat impresiile masei de actori cuprinși în procesul educațional, de la profesori la elevi și părinți, pînă la inspectori și directori.

Efectele sînt generate în bună măsură de excese de zel, care frizează uneori abuzul. În absența unei descentralizări reale a sistemului, unele inspectorate școlare au asumat totuși note personale de interpretare a precizărilor din Instrucțiune, iar unele conduceri ale școlilor le-au radicalizat. De asemenea, aceste interpretări nu au ținut cont de aspecte legislative care au rol de protejare a imaginii și datelor personale.

Ceea ce în Instrucțiune este denumit prin termenul activitate online a fost interpretat astfel ca oră, iar ceea ce este denumit prin schemă orară a fost interpretat ca orar. Mulți profesori au semnalat faptul că în unitățile lor școlare s-a luat decizia de a se respecta online orarul de dinainte de stare de urgență și de închiderea școlilor. Astfel, elevi și profesori, încolonați online, susțin ore online conform orarului. Cum să fii profesor sau director și să nu știi că activitate didactică nu înseamnă o oră și că schemă orară nu înseamnă orar? Cum să nu ții cont de faptul că, în astfel de condiții, toți cei implicați stau cu atenția încordată în fața ecranelor între cinci și șapte ore? În condițiile în care înainte vreme era un loc comun jelania despre petrecutul unui timp prea îndelungat de către elevi în fața ecranelor. Nu mai spun că acestor ore li se adaugă cele dedicate temelor și pregătirii lecțiilor. Propria mea experiență mi-a arătat în această perioadă că pregătirea unei activități online îmi ia cam de trei ori timpul susținerii ei și, de asemenea, că în 40 de minute de activitate sincron nu reușesc să fac decît cam ceea ce în condiții normale fac cu elevii în 20 de minute. În plus, dar în aceeași ordine de idei, cei care au adoptat astfel de măsuri abuzive și exagerate uită că activități online sînt și cele asincron, de tipul materialelor trimise, al comunicării prin e-mail sau alte rețele, al corectării și oferirii feedback-ului etc.

Nu în cele din urmă, un alt exces este generat de dorința unor factori decizionali de a avea dovezi ale desfășurării acestor activități didactice. Uitîndu-se și faptul că înainte vreme se lucra la o simplificare a birocrației, vorbindu-se chiar despre simplificarea condicii de prezență, acum au apărut solicitări de rapoarte despre activitățile prestate sau, mai aberant, înregistrarea acestora. Pe baza căror reglementări legislative? Se punea înainte problema de a fotografia tabla pentru a demonstra că ai ținut lecția? Se punea problema înainte ca orele vreunui profesor să fie înregistrate? E o presiune suplimentară, care generează stres, disconfort. Nu mai zic, în cealaltă extremă, despre entuziasmul zeloșilor care postează pe rețele de socializare capturi după ecranele pe care se văd în căsuțe chipurile elevilor, încălcînd flagrant legislația GDPR.

Ca să conchid: trăim vremuri interesante, care vor genera, au început deja să o facă, modificări, schimbări sistemice și, mai mult, schimbări în domeniul științelor educației, care se vor îmbogăți cu direcții și capitole noi. Vom vedea studii care vor fundamenta noile oportunități, teze de licență și de doctorat, și e excelent că se va întîmpla asta. Dar pînă acolo, n-ar strica puțină prudență, n-ar strica puțin echilibru, puțină modestie și mult mai multă empatie.           

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.