Integrarea pe tăcute

Publicat în Dilema Veche nr. 394 din 1-7 septembrie 2011
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

- cît mai poate continua? -

Toată lumea vorbeşte că Europa scîrţîie din toate încheieturile, sub apăsarea crizei. Casele de pariuri sînt deja deschise. Cine va pleca primul din zona euro? Grecia şi Portugalia, Spania, Italia? Sau, poate, însăşi Germania îşi va lua jucăriile şi va pleca? Cine va coborî primul barierele la frontiere şi va ieşi de facto din sistemul Schengen, decretînd că libera circulaţie în Europa a trecut deja în stadiul de vis romantic? Italia şi Franţa, care au introdus în această primăvară controale la graniţa comună? Danemarca, ţară care a suspendat deja Tratatul Schengen la frontiera cu Germania? Şi întrebările ar putea continua.

Dar, în timp ce se fac pariurile, ceva se întîmplă departe de ochii tribunei. Pur şi simplu, integrarea europeană continuă. Ba chiar, se adînceşte.

Pactul Euro plus, adoptat în martie de Consiliul European, şi pentru care România şi-a dat acordul, stabileşte deja măsuri de coordonare bugetară, control şi sancţionare a statelor care încalcă regulile de prudenţă. Măsurile anticriză din Grecia au fost impuse din afara ţării şi chiar s-a vorbit despre o cedare temporară a suveranităţii ţării.

Cu siguranţă, pentru cei mai mulţi dintre cetăţenii Europei, ziua de 7 august a fost doar una de vacanţă sau, pur şi simplu, o duminică precum oricare alta. Dar pentru politicieni şi finanţişti, ziua de 7 august este una istorică. În acea zi, preşedintele Băncii Centrale Europene a decis să cumpere obligaţiuni spaniole şi italiene. Dar nu oricum: ci sub condiţia ca Madridul şi Roma să impună noi măsuri de austeritate economică. Spania şi Italia nu au cerut un pachet de salvare, precum Grecia, Irlanda şi Portugalia, şi părea că liderii europeni nu pot interveni cu cerinţe pentru guvernele naţionale. A făcut-o Banca Centrală Europeană. Şi aceasta, în timp ce vorbim despre dezintegrarea Uniunii Europene şi triumful suveranismului! Pachetul italian de austeritate, în valoare de 45 de miliarde de euro, adoptat cu lacrimi de crocodil de premierul Berlusconi, se află deja în dezbatere parlamentară. În Spania, puterea şi opoziţia tocmai au ajuns la un acord privind introducerea în Constituţie a limitării deficitului bugetar la 3 procente din PIB.

În concluziile summit-ului Sarkozy-Merkel din 16 august s-a vorbit despre un „guvern“ al zonei euro, despre instituirea unei taxe pe tranzacţii financiare, dar şi despre măsuri de convergenţă fiscală, subiect pînă acum „tabu“ la nivel european.

Este adevărat că unele state membre se gîndesc să o lase mai moale cu libertatea de circulaţie în Spaţiul Schengen. Dar Comisia Europeană tocmai a suplimentat cu 30% bugetul pentru apărarea graniţelor externe ale UE. Comisia a propus alocarea unei sume totale de 370 de milioane de euro pentru statele membre pentru acţiuni în domeniul gestionării frontierelor şi pentru politica în domeniul vizelor, pe 2012.

Să privim puţin spre politica de coeziune. În cazul Bulgariei şi al României, veritabile „cazuri de targă“ la acest capitol, propunerea Comisiei este de a trimite asistenţă europeană în statele cu probleme. „Nu ştiţi cum să ne cheltuiţi banii? Vă arătăm noi cum.“ – acesta ar fi mesajul. Bulgaria a acceptat oficial propunerea, România încă nu. Dar pe cine credeţi că ar prefera cetăţeanul român: pe cenuşiul funcţionar european sau, cumva, pe baronul local, arogant şi abuziv, în numele suveranităţii naţionale?

Dar cine este, de fapt, „Bruxelles-ul“? Cine sînt aceşti purtători de costume şi ecusoane, ascunşi în birourile lor din ploioasa capitală belgiană şi care se lasă văzuţi, în toată splendoarea mulţimii lor, doar la ora prînzului, cînd umplu restaurantele din cartierul european? De unde au venit ei, pentru a ne impune reguli?
Ei bine, sînt cei care duc la îndeplinire, pînă la urmă, deciziile luate în Consiliu de şefii de guverne sau de state membre ale Uniunii Europene. Sînt 50.000 de funcţionari, la o populaţie a Uniunii Europene de 500 de milioane de oameni. Consumă 5 procende din 1% din PIB-ul european. În România sînt peste 100.000 de funcţionari. Cei 50.000 de la Bruxelles nu fac altceva decît să gestioneze o integrare pe tăcute, trasată de liderii politici ai statelor Uniunii, aleşi de popoarele lor. Şi să le lase acestor lideri – sau altora – cîmp liber de a se manifesta antieuropean la ei acasă, din considerente electorale.

Întrebarea este cît mai poate dura acest joc. Şi ce se va întîmpla atunci cînd popoarele vor prinde de veste că, în pofida declaraţiilor belicoase din unele capitale europene, acolo, la Bruxelles, nişte funcţionari anonimi duc integrarea mai departe.

Într-una dintre apariţiile sale publice, rare, dar poate tocmai de aceea remarcabile, filozoful Jürgen Habermas a deplîns recent „starea lamentabilă“ a Europei, lansînd un apel pentru o reînnoire democratică şi pentru un nou început. „Construcţia europeană, care a fost întotdeauna decisă pe deasupra popoarelor, este astăzi într-o fundătură, deoarece nu poate continua fără a trece de la comportamente administrative la o mai mare implicare a cetăţenilor.“ – spunea filozoful german.

Ar fi vremea ca liderii europeni să fie lideri şi la ei acasă. Dacă soluţiile anticriză nu pot fi găsite decît în „mai multă Europă“, atunci ele trebuie asumate şi în diversele capitale. Prin dezbateri – nimeni nu ştie exact cum ar trebui să arate, de fapt, „Statele Unite ale Europei“ – şi cu riscuri electorale, dacă va fi cazul. Altfel, din ce în ce mai mulţi europeni se vor simţi străini nu doar de soluţiile de ieşire din criză, ci şi de propriul continent.  

Ovidiu Nahoi este jurnalist, redactor-şef la Adevărul Europa.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.