Izoleta şi contacţii

Publicat în Dilema Veche nr. 838 din 12 - 18 martie 2020
„Cu bule“ jpeg

Pericolul actual al epidemiei provocate de coronavirus a determinat intrarea în discursul public, prin intermediul comunicatelor oficiale şi al presei, a unui număr mare de termeni de specialitate, din jargonul medical. Mai mult decît în cazul altor epidemii din ultimele decenii (gripa aviară, gripa porcină etc.), cuvinte şi formule specifice – autoizolare, asimptomatic, pacientul zero etc. – au intrat în uz, căpătînd o circulaţie largă. Realitatea în permanentă mişcare impune frecvenţa cuvintelor; construcţiile a intra în carantină sau a pune în carantină sînt adesea înlocuite de verbul a carantina, absent din dicţionarele generale, dar deja prezent în jargoanele tehnice: pacienţii sînt carantinaţi sau se carantinează. Jargonul de specialitate a pus în circulaţie şi varianta masculină a substantivului neutru contact: pluralul tehnic contacţi, neînregistrat în dicţionare (şi asemănător cu plurale ca robineţi sau scheleţi), referitor la „persoane cu care cineva a intrat în contact“, este omniprezent: „toate testele făcute pe contacţii femeii din Timiș“ (digi24.ro); „s-au recoltat probe și de la contacții bărbatului din Cernăuți“ (ziare.com); „se pregătesc spaţii pentru izolarea contacţilor“ (ziare.com) etc. Desigur, forma exista deja, în instrucţiuni şi în regulamente medicale, dar nu intrase în circuitul public şi nu atrăgea atenţia. Accidental, pluralul masculin apare şi în afara domeniului medical: „am deschis de curînd un cont gmail şi vreau să-mi recuperez mesajele şi contacţii“  (support.google.com).

Un alt termen din jargonul medicinii de urgenţă care a intrat brusc în vocabularul comun, reflectînd o realitate, dar şi reacţia emoţională faţă de ea, e izoletă: ştirile menţionează constant transportul bolnavilor cu izoleta sau semnalează absenţa acesteia. E o oarecare oscilaţie în uz, termenul fiind uneori aplicat doar sistemului de izolare portabil, aşezat pe targă, alteori chiar ambulanţei pregătite pentru transportul în condiţii de izolare („cum arată «izoleta», autospeciala cu care sînt transportați bolnavii de coronavirus“, promotor.ro). La impunerea cuvîntului a contribuit probabil aspectul neobişnuit al dispozitivului, care transformă pacientul într-un fel de colet, poate şi micul accident din perioada de început a crizei, cînd o persoană transportată cu izoleta a fost scăpată din mîinile celor care o urcau în ambulanţă. Atunci, într-un comunicat oficial, se preciza că „izoleta nu a atins pămîntul, ci a rămas sprijinită pe genunchiul paramedicului. De asemenea, în urma incidentului nu a fost deteriorată izoleta de protecție“  (g4media.ro). Izoleta (probabil derivat pe teren românesc, din verbul a izola sau alt cuvînt din aceeaşi familie lexicală şi sufixul -etă, poate pornind de la o denumire tehnică sau comercială a aparaturii) intră în seria denumirilor de mijloace de transport cu finala în -etă: de la cabrioletă şi şaretă la motocicletă, bicicletă şi trotinetă. Cuvîntul sună oarecum cochet-glumeţ, în surprinzător contrast cu gravitatea situaţiei. E interesant că în presa italiană detaliul transportului nu pare să fi impus o denumire uşor de reţinut: izoletei noastre îi corespunde în general sintagma barella di biocontenimento, nu foarte des pomenită (poate şi pentru că atenţia pentru izolarea primelor cazuri a fost rapid abandonată odată cu creşterea numărului de bolnavi). La noi, deocamdată, presa îi identifică pe cei infectaţi – încă puţin – prin formule care menţionează zona de provenienţă şi eventual vîrsta (pacientul din Gorj, pacienta din Timişoara, pacientul de 71 de ani etc.).

E interesant că presa românească nu a adoptat în acest caz tonul apocaliptic cu care prezintă de obicei cele mai banale fenomene naturale sau cele mai mărunte întîmplări umane (vînt, ploaie, ninsoare, ceartă a unor personaje obscure). Curioasa moderaţie a tonului ar putea dovedi că doar absenţa ştirilor produce, prin compensaţie, excesul hiperbolic – sau că lucrurile sînt cu adevărat grave şi că jocul iresponsabil al exagerării s-a mai domolit.

O altă ciudăţenie lingvistică a momentului e formula criza de coronavirus: probabil un rezultat al unor traduceri grăbite, care riscă să producă o lectură cu sens contrar celui intenţionat: „criza de coronavirus a dus la pierderi de aproximativ 113 miliarde de dolari“ (mediafax.ro); „în plină criză de coronavirus, unu din trei români nu are acces la apă curentă!“ (libertatea.ro). În mod normal, în română, construcţia cuvîntului criză cu prepoziţia de exprimă o lipsă, o deficienţă (criză de pîine, de medicamente, de hîrtie etc.).

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.