Khashoggi și busola

Publicat în Dilema Veche nr. 766 din 25-31 octombrie 2018
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

În ultimul său articol pentru ­Wa­shing­ton Post, jurnalistul saudit Jamal Khashoggi scria despre nevoia disperată a lumii arabe de a avea o presă liberă. Observa Khashoggi că o singură țară arabă – Tunisia – a fost clasificată drept „liberă“ în cel mai recent raport al Freedom House. Una singură. Alte trei – Iordania, Maroc și Kuweit – sînt „parțial libere“. În restul lumii arabe e beznă.

La data publicării textului, Khashoggi nu mai era în viață de două săptămîni. Povestea e deja cunoscută. Pe 2 octombrie a intrat în consulatul țării sale din Istanbul pentru a obține un banal act de stare civilă. Nu a mai ieșit niciodată și, odată cu dispariția sa, Arabia Saudită s-a scufundat în cea mai gravă criză de relații publice pe care a avut-o de înfruntat de la 11 septembrie 2001, cînd s-a aflat că o bună parte dintre atentatorii care au lovit teritoriul american erau saudiți.

Detaliile sînt îngrozitoare și încă nu sînt în întregime cunoscute. Ceea ce se știe sigur e că Jamal Khashoggi a fost omorît, iar trupul său a fost dezmembrat de angajați ai guvernului de la Riad trimiși special în Turcia.

După ce inițial a negat cu toată forța orice implicare în dispariția jurnalistului, administrația saudită a făcut o întoarcere la 180 de grade și a admis că omul nu mai este în viață. Narațiunea pe care, fără prea mare succes, încearcă să o acrediteze Riadul spune că în interiorul consulatului a izbucnit un conflict spontan care, ulterior, a degenerat. Saudiții au anunțat deja mai multe măsuri împotriva unora dintre persoanele care au luat parte la asasinat.

Pe fondul indignării și protestelor internaționale, stratul de ipocrizie care guvernează relațiile dintre state a devenit, poate, mai evident ca niciodată în ultimii ani. Oribila moarte a lui Khashoggi e folosită de aproape toate părțile implicate pentru a marca puncte în meciul global al falsei moralități. Și atunci vedem condamnări neconvinse, indignări fără prea multe urmări și o dorință aproape transparentă ca saudiții să găsească cumva calea de mijloc prin care o crimă odioasă să fie cumva explicată și justificată.

Iar atitudinea asta e cel mai vizibilă la omul de la care lumea liberă așteaptă să dea direcția morală și corectă în astfel de cazuri: președintele Statelor Unite ale Americii. Donald Trump preferă să emită propoziții pe model „fluxul conștiinței“ fără a lua însă vreo decizie care ar putea să dăuneze relațiilor bilaterale. Trump vorbește despre locurile de muncă din industria de armament, încearcă să acrediteze versiuni ale poveștii convenabile criminalilor de la Riad sau mimează ridicol și fără efect fermitatea. Amărăciunea cu care unii dintre criticii săi se întreabă „ce s-ar fi întîmplat dacă în loc de saudiți ar fi fost iranieni“ e cumva relevantă.

Singură, Angela Merkel, cea aiuritor acuzată că permite islamizarea Europei, a vorbit cu subiect și predicat despre nevoia unui embargo pentru exporturile de arme către guvernul de la Riad. Doar ea. Tăcerea care a urmat n-a fost încă spartă de nimeni altcineva.

Situația e dificilă pentru cei mai mulți dintre partenerii externi ai Arabiei Saudite, care se văd constrînși de opinia publică să reacționeze, însă sînt obligați să își măsoare cuvintele de teamă că relațiile cu regatul ar putea fi grav afectate.

Sumele uriașe de bani pe care saudiții sînt dispuși să le cheltuiască pentru a-și atinge scopurile sînt folosite, azi mai mult ca niciodată, ca levier în relațiile internaționale. Iar puține țări sînt dispuse să riște. Recentul exemplu al Canadei e cumva grăitor. După ce ministrul de Externe canadian, Chrystia Freeland, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu soarta unor disidenți saudiți, toate relațiile comerciale dintre cele două state au fost suspendate, iar cele diplomatice sînt la cel mai scăzut nivel din istorie. Un alt caz recent ține de tentativa saudită de a provoca, deocamdată fără succes, o schimbare de regim în Qatar. În schimb, micul stat arab se vede încă supus unor presiuni inimaginabile în lumea civilizată.

Pe de altă parte, e imposibil de ignorat o altă față a poveștii. Sub conducerea prințului moștenitor Mohamed bin Salman, Arabia Saudită a intervenit în conflictul civil din Yemen în ceea ce e astăzi cel mai ignorat subiect al agendei internaționale. Campania de bombardamente și blocada navală inițiată de saudiți, cu sprijinul unor aliați din regiune, a provocat una dintre cele mai grave crize umanitare din istoria recentă. E cumva legitimă întrebarea de ce valurile de indignare internațională nu vizează mai ales acest subiect. În subsidiar, ne putem întreba dacă tînărul și nestăpînitul Mohamed bin Salman ar fi avut îndrăzneala să patroneze asasinarea unui critic într-o reprezentanță diplomatică dacă, acum trei ani de zile, comunitatea internațională i-ar fi dat cu rigla peste degete în momentul în care a decis să ucidă nediscriminatoriu oameni în Yemen.

Întrebări de felul acesta se pot pune cu miile, și nu neapărat legate de acest Nicu Ceaușescu saudit.

Mai aproape de noi avem un război în Ucraina pe care Occidentul încearcă cel mai adesea să nu îl vadă. Da, în Ucraina e încă război. Rezultatul e că, atunci cînd nu modifică granițe, rușii doboară avioane civile pline cu nevinovați. La fel de aproape, în Turcia, campionul dezvăluirilor despre cazul Khashoggi, Recep Tayyip Erdogan, trimite în închisori aproape toată elita jurnalistică, culturală și politică fără ca guvernele din Vest să intervină cu cine știe ce convingere.

Busola e stricată, fiecare se luptă pentru sine. Libertatea pe care jurnalistul saudit o cerea în ultimul său text nu e posibilă fără practicarea unei responsabilități ale cărei costuri pot fi uneori mari. Lumea liberă trebuie să se întrebe dacă, pe termen mediu, preferă să aibă de-a face cu lideri de grupări criminale pe post de șefi de stat sau de guvern. Fie asta, fie unele pierderi financiare punctuale sînt totuși un preț rezonabil pentru un aer respirabil.

Asasinarea lui Khashoggi trebuie lămurită. Însă pînă nu devine foarte clar cum am ajuns aici și cum putem preveni astfel de cazuri, ea nu va rămîne decît o furtună în ciclul de știri. Vor fi alți și alți morți mult mai puțin plînși decît un editorialist de la Washington Post, fost apropiat al guvernului saudit, care a subestimat instinctele de ucigași ale foștilor săi prieteni. 

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.