Lumi paralele la Bucureşti şi Bruxelles – Banii europeni

Publicat în Dilema Veche nr. 505 din 17-23 octombrie 2013
Ecourile tragediei jpeg

„În aceste zile am două priorităţi: să mă văd cu primarii şi cu jurnaliştii.“ Asta se spune că le-ar fi cerut comisarul pentru Dezvoltare Regională, Johannes Hahn, colaboratorilor săi înainte de deschiderea Open Days – zilele europene ale oraşelor şi regiunilor, manifestare desfăşurată săptămîna trecută la Bruxelles.  

Ajunsă deja la a XI-a ediţie, manifestarea înseamnă zeci de întîlniri cu membri ai administraţiilor locale, ai Comitetului Regiunilor, ai Comisiei Europene, bineînţeles, împreună cu mass-media. Se discută, evident, despre dezvoltarea regională.  

Iar anul acesta, întîlnirea a fost cu atît mai importantă cu cît noua politică de dezvoltare regională, propusă de comisarul Hahn, este foarte aproape de a intra în vigoare – mai rămîne de dat un vot în Parlamentul European. Este, dacă vreţi, echivalentul noii Politici Agricole Comune, iniţiate de comisarul român Dacian Cioloş, dar în domeniul dezvoltării regionale şi al fondurilor de coeziune.

Faptul că la noi s-a vorbit mai mult despre noua politică agricolă şi mai puţin despre schimbarea regulilor jocului în politica de coeziune este simptomatic. Ambele politici ale Uniunii Europene sînt esenţiale pentru România. Iar explicaţia e simplă: nu avem la îndemînă alte instrumente mai bune pentru a ne apropia de obiectivul nostru istoric: reducerea diferenţelor faţă de Occident.

Întîmplarea a făcut ca întîlnirea din biroul comisarului Hahn să aibă loc pe 8 octombrie şi tocmai în momentul în care, la Bucureşti, premierul Ponta prezenta, în Camera Deputaţilor, Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană pentru perioada 2014-2020. Iar de la Bruxelles se anunţa deblocarea, în sfîrşit, a ultimului program din lista celor suspendate, cel pentru creşterea competitivităţii economice.  

Nici că se putea un moment mai bun pentru a se vedea ce diferenţă este între abordările de la Bucureşti şi Bruxelles în privinţa politicii regionale. Bătălie politică la baionetă la Bucureşti, discursuri scrîşnite, acuzaţii reciproce putere – opoziţie, legate de nivelul scăzut al absorbţiei şi suspendarea programelor. Un fel de rîde ciob de oală spartă. Şi semnalul de la Bruxelles: sînteţi în aceeaşi barcă şi pierdeţi banii dacă nu gîndiţi strategic!  

De fapt, aşa şi începe comisarul, fără a mai aştepta întrebarea: „În viitor se va produce o schimbare de accent, dinspre infrastructură către dezvoltarea economiei. Asta nu înseamnă că nu vom sprijini dezvoltarea infrastructurii, mai ales într-o ţară ca România. O vom face. Dar este important să înţelegem că, dacă vorbim despre cum să reducem diferenţele dintre nivelurile de trai, atunci trebuie să ne adresăm sectorului de business – este bine să avem autostrăzi, desigur, dar trebuie să avem şi bunuri pe care să le transportăm pe aceste autostrăzi. Iar prioritatea noastră este de a crea locuri de muncă. (...) Este la fel de important să înţelegem că proiectele trebuie să aibă la bază strategii. Nu mai putem avea proiecte individuale, iar apoi nimeni să nu se întrebe dacă acestea corespund unei strategii generale.“  

Cu alte cuvinte, accentul se mută de pe cantitate („Cheltuiţi-ne banii, nu contează pe ce, numai cheltuiţi-i!“) pe calitate: banii europeni trebuie să contribuie la atingerea unor obiective clare de dezvoltare regională. Bineînţeles, în interesul întregii Uniuni. Nu se va investi pur şi simplu într-un pod – se va investi într-un pod pentru că această lucrare va servi, eventual, transportului mărfurilor produse de un grup de IMM-uri finanţate tot din programe europene.

„Dacă vorbim despre transporturi – şi asta am discutat şi cu ministrul român Ramona Mănescu – este nevoie de o strategie generală de transport, care să cuprindă drumuri, căi ferate, aeroporturi, porturi maritime, dar şi fluviale, fiindcă România este o ţară dunăreană.(...) Dacă vorbim despre IMM-uri, atunci trebuie ca dezvoltarea lor să se bazeze pe o strategie. Deci, România trebuie să ştie care îi sînt domeniile cu potenţial de creştere. Trebuie să existe ghiduri în acest sens, în stare să spună da sau nu, în funcţie de cum anumite proiecte corespund strategiei. Dacă nu, banii pot fi presuspendaţi. Trebuie să existe rezultate cuantificabile pînă la sfîrşitul anului 2020, pentru a se putea justifica cheltuirea banilor europeni“, atrage atenţia comisarul Hahn.

Veşti proaste, aşadar, pentru guvernanţi şi pentru membrii administraţiei, veşti îngrozitoare pentru baronii locali şi pentru clienţii acestora din mediul de afaceri, abonaţi la banii publici. Efortul pentru atragerea banilor va trebui să fie şi mai mare, proiectele nu vor mai putea răspunde doar unor interese locale. Comisia se va implica şi mai mult în controlul folosirii banilor. Normal: cetăţeanul din statele care contribuie cel mai mult la bugetul european vrea să ştie mai clar la ce sînt folosiţi banii lui în „Estul sălbatic“. Iar euroegoismul cîştigă tot mai mult teren în Uniune.  

Da, Acordul de Parteneriat a fost prezentat în faţa parlamentarilor de la Bucureşti şi – după cum spune chiar oficialul de la Bruxelles – România nu este ultima în acest proces. „Alte state sînt“, ne asigură comisarul. După care vine însă şi atenţionarea: „Ceea ce aşteptăm de la România este un concept clar despre cum proiectele pot fi axate pe rezultate concrete. (...) În principiu, direcţia şAcordului de Parteneriat prezentat de premierul Pontaţ este bună, dar ceea ce ne dorim acum este ca autorităţile române să fie capabile să lucreze strategic. Nu mai este vorba despre proiecte individuale. (...) Vrem strategii relevante – şi acestea vor fi condiţii prealabile pentru efectuarea plăţilor.“

Întrebarea este cum vor reuşi Guvernul de la Bucureşti şi administraţia din România să răspundă actualelor cerinţe ale Uniunii Europene, cînd rezultatele au fost lamentabile, şi în condiţiile ceva mai relaxate, valabile pînă acum. Mai ales că, la noi, dezvoltarea regională reprezintă un subiect de dispută politică şi în nici un caz o preocupare strategică.  

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.