Măcar pentru ei, cei care vin din urmă

Publicat în Dilema Veche nr. 870 din 10 - 16 decembrie 2020
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

Nu e prima dată cînd abordez acest subiect, însă acum el capătă o consistență instituțională mai semnificativă. Scriam și în urmă cu un an despre proiectul Centrului pentru Jurnalism Independent, care voia să propună un curs de formare vizînd infuzarea curriculumului național al mai multor discipline umaniste cu elemente de educație media, dar și în urmă cu doi ani, cînd am luat contact prima dată cu acest proiect, fiind selectat printre primii 90 de profesori din țară care au fost formați pentru a pune în practică acest obiectiv.

Ocazia de acum mi-o oferă, cum spuneam, un alt nivel de implicare instituțională. Ministerul Educației și Cercetării a semnat, săptămîna trecută, un parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent, care are ca obiectiv infuzarea curriculumului național al disciplinei limba și literatura română cu elemente de educație media, elevii urmînd să-și dezvolte, ca urmare a acestor activități, gîndirea critică, să învețe să deconstruiască mesajele media, să distingă faptele de opinii, să interacționeze responsabil cu rețelele multimedia.

Cum spuneam, pentru început cel puțin, obiectivele educației media sînt corelate cu cele ale disciplinei limba și literatura română, urmînd ca la nivel național un număr de 480 de profesori de limba și literatura română să fie formați și certificați pentru a pune în practica didactică infuzarea curriculumului specific disciplinei cu elementele de educație media. Acești profesori vor fi mai întîi formați, apoi vor avea la dispoziție un sistem de evaluare/colectare a datelor privind modalitatea în care au integrat elemente specifice educației media, va exista și o platformă de media literacy, care va include instrumente de formare, asistență, monitorizare/raportare și evaluare în sistem online, precum și un ghid privind drepturile copilului.

Nu pot decît să salut această inițiativă, convins fiind de nevoia tot mai acută ca elevilor să li se ofere un set de instrumente care să le asigure competență în analiza discursului mediatic, să le asigure o minimă competență de a discerne, de judecare critică a acestui discurs, de evaluare a lui. Și mai mult de atît, pentru că educația media înseamnă mai mult, începînd cu înțelegerea conceptului de libertate de exprimare, cu disocierea unor concepte cum sînt cele de moralitate și de legalitate. Înseamnă înțelegerea conceptului de bună guvernare, a Constituției, a raportului individului cu statul, a exercitării drepturilor, a dreptului de a fi ales și de a alege, a controlului individului asupra statului prin accesul la informații. Înseamnă, de asemenea, înțelegerea drepturilor omului, incluzînd drepturile copilului, drepturile individului în raport cu cele colective. Și, nu în ultimul rînd, înseamnă înțelegerea unor concepte care țin de antidiscriminare, cum sînt cele de tipul minoritate vs. majoritate, stereotipurile, grupurile vulnerabile, discursul instigator la ură etc.

Experiența mea de profesor care a avut deja încercări în această direcție mi-a confirmat faptul că elevii interacționează foarte bine cu aceste informații, că le găsesc interesante și necesare, cu alte cuvinte că adesea îi poți cîștiga prin ele de partea disciplinei, a specialității prin care le transmiți. Pentru că această infuzare a curriculumului unei specialități – și aceasta ar fi sublinierea pe care vreau să o aduc – cu elemente de educație media nu înseamnă deloc o abdicare de la valorile intrinseci ale acestei specialități. În speță, în cazul limbii și literaturii române, infuzarea curriculumului cu elemente de educație media nu înseamnă deloc abandonarea lecturii comprehensive, analitice și estetice a textului literar. Ba din contra!

Mi-a atras atenția o experiență pe care an de an o aveam, cu elevii de liceu cu care lucram O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale. Text pe care îl făcuseră și în gimnaziu, iar acum, în clasa a X-a, s-ar fi presupus că au și o înțelegere mai cuprinzătoare a fenomenului social. Simpla întrebare despre ce este un prefect al unui județ genera în fiecare caz, invariabil, blocaje. De regulă, de aici porneam pentru a clarifica o serie de lucruri care țin de instituțiile statului și de funcționarea democrației, inclusiv de funcționarea partidelor și de organizarea unor alegeri. E doar un exemplu despre ce se poate face infuzîndu-se elemente de educație media. La fel de bine se poate lucra pe Patul lui Procust al lui Camil Petrescu, analizîndu-se jocurile de putere și influențele pe care politicul și economicul le exercită asupra presei, respectiv modul în care aceasta manipulează apoi publicul. Sau, dacă vreți, pe Povestea lui Harap-Alb a lui Ion Creangă, pentru a se discuta elemente de drepturile omului.

Ce vreau să subliniez este faptul că nu trebuie să existe temerea că această infuzare înseamnă o îndepărtare de valorile intrinseci ale specialității, pentru că unora le-ar putea părea așa. În ce mă privește, sînt convins că nu, ba din contra, că oferă instrumente în plus de contextualizare, de analiză socială istorică și comparativă, că deschide noi căi de interpretare care pot fi extrem de prolifice, de proaspete și de apropiate gusturilor și intereselor generațiilor actuale de elevi.

Măcar ei, elevii de acum, dacă nu cei dinaintea lor sau noi, cei de mai înainte, să aibă acces la minime instrumente de conștientizare, la mișcările de bază prin care să învețe să înoate în apele tulburi ale intereselor de toate soiurile, politice, economice și mai ales de putere, care domină discursul media contemporan, pentru a fi puțin mai autonomi cognitiv decît sîntem noi sau decît au fost părinții noștri. Cred că acest parteneriat între Centrul pentru Jurnalism Independent și Ministerul Educației și Cercetării nu poate decît să aducă beneficii în acest sens.     

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.