Marea dezbatere națională (ne)lansată de Iohannis și Dăncilă

Publicat în Dilema Veche nr. 820 din 7–13 noiembrie 2019
Marea dezbatere națională (ne)lansată de Iohannis și Dăncilă jpeg

Am urmărit cu interes audierile parlamentare ale ministrului propus la Fonduri Europene. Cînd vine vorba despre subiectul ăsta la TV sau în mediul politic, oamenii știu două chestii: absorbție și birocrație. La absorbție se pricepe cam toată lumea, pentru că e cu procente.

Așa, de pildă, în 2016, cînd media europeană de absorbție era 1% și în România era 0,5%, pesediștii leșinau demonstrativ că e ceva cu zero. Atunci eram la 0,5% de media europeană. Trei ani, trei prim-miniștri și o grămadă de miniștri mai tîrziu, media europeană este la 35% și noi avem 32%. Deci sîntem la 3% sub media europeană. Evident, aș putea să insist pe distanța față de media europeană așa cum pesediștii insistă pe acest 32% și îl prezintă ca fiind un fel de buricul pămîntului al politicii de coeziune galactică. Așa e cînd te joci cu procente.

Discuția despre absorbție e un fel de nechezol pentru o dezbatere națională care ne lipsește: cum punem fondurile europene la treabă ca să facem o țară ca afară?

Sub procente statistice de absorbție se ascunde o realitate urît mirositoare. Țineți minte că aici ați citit prima dată chestia asta: în următorii ani, distanța față de media europeană va crește în fiecare an. Aceste 32% ascund o gaură. Mare parte din banii europeni consumați în bugetul 2014-2020 sînt de fapt banii pe care am fost incapabili să-i consumăm în bugetul 2007-2013.

Cum? Simplu! Ca să salvăm niște bani ca și pierduți în proiecte în-tîrziate data trecută, am negociat cu Comisia Europeană să mutăm finalizarea acestor proiecte în bugetul următor. Adică acesta curent. Așa am trecut niște proiecte de pe un buget pe altul. În păsăreasca de fonduri europene acestea se numesc „proiecte fazate“. Deci dacă guvernele PSD-ALDE au moștenit niște proiecte deja începute pe care am încasat bani, evident au făcut ceva absorbție. La fel de evident, aceste proiecte se cam termină acum. Ce urmează? Avem altele?

Răspunsul este nu. Urmează o țeavă goală de proiecte. Așa cum v-am spus data trecută, PSD a desființat departamentul de dezvoltare proiecte pe care-l făcusem cînd am fost ministru la MFE. Capacitatea ministerelor și a companiilor naționale de a dezvolta proiecte este tot redusă. Mihai Tudose, cînd era premier, a preluat o idee bună de la tehnocrați și a semnat un acord cu Banca Mondială căreia i-a încredințat o parte din dezvoltarea de proiecte. Era și asta o soluție alternativă, folosită de Vlad Voiculescu în 2016 pentru a dezvolta proiecte pentru spitalele regionale. După ce Dragnea l-a dat jos pe Tudose, Viorica Dăncilă a renunțat la memorandumul cu Banca, pe motiv că nu vin străinii să ne zică nouă ce și cum. Mai ales că vorbesc engleză și ei îi e greu să urmărească. Deci terminăm fazatele și apoi… rata de absorbție va fi un scandal din ce în ce mai mare de acum pînă în 2020 (2023, de fapt). Așa cum a fost și data trecută. MFE a apărut ca minister prin 2013 tocmai ca să dregem cumva problema asta. Și iată că…

Această parte prost rujată a viitorului a lipsit cu totul de la audieri. Dar a lipsit și viitorul pe care ar trebui să ni-l construim singuri. Adică a lipsit marea dezbatere națională despre cum va cheltui România cele peste 30 miliarde de euro pe care le va primi de la UE în bugetul 2020-2027.

Această mare dezbatere națională, lansată împreună de președintele Klaus Iohannis și de premierul Viorica Dăncilă, a adus pînă acum la aceeași masă participanți pricepuți din mediul guvernamental, de la partidele politice, de la ONG-uri, din think-tank-uri, Academie, sindicate, patronate. S-au tras concluzii pertinente despre lucrurile care au mers și mai ales despre cele care nu au mers legat de cum a cheltuit România 35 miliarde de euro în primul buget european (fără a include subvențiile agricole) și încă niște miliarde bune în bugetul curent, astfel încît să avem o idee clară, asumată politic și susținută pe dovezi despre ce vom face cu următoarele miliarde.

23 wc 1200px cexn al opsd 1312 1 16056484105 jpg jpeg

Evident că glumesc.

Marea dezbatere națională legată de viitorul Acord de Parteneriat între România și Comisia Europeană nu e deloc mare, nu e deloc dezbatere și nu e nici națională. Ministerul Fondurilor Europene a lansat-o, așa, cam pe sub radar. Patronajul este asigurat de o doamnă care ba e secretar de stat, ba e directoare supremă, ba e ministru delegat. Totuși, de ce organizează MFE marea dezbatere națională? S-a decis undeva că a făcut o treabă fabuloasă pînă acum? Nu ar trebui ca Președinția sau prim-ministrul să patroneze discuția asta și MFE să fie participant la discuții, să pună datele pe masă, dar să stea frumos într-un colț?

Și, în definitiv, pare ușor absurd: de ce facem o mare dezbatere dacă nu prea sîntem interesați de ea? Este simplu. Așa ne obligă regulamentul european. Există un articol în regulamentul trecut și va exista și în regulamentul pe care acum îl dezbatem în Parlamentul European prin care statul membru este obligat să organizeze consultări și grupuri de lucru cu organizații relevante în care să se discute bazat pe cifre etc.

Ca să bifăm această consultare, ne organizăm cum am zis mai sus. De fapt, Ministerul Fondurilor Europene manifestă și el – și nu e deloc o excepție în administrația din România – o tendință extremă spre mandarinat. Mandarinii erau acei experți care conduceau imperiul chinez, oameni care dădeau niște examene cumplit de grele ca să intre în sistem și care nu se schimbau indiferent de împărat. Bine, e o comparație nedreaptă pentru mandarini; la noi intrarea e mult mai ușoară și mai pe pile.

Un exemplu extrem al mandarinizării este chiar fondul pentru sporul de fonduri europene – și tare vreau să văd dezbaterea organizată de MFE despre subiect. Acum mulți ani se punea problema să-i răsplătim cumva pe funcționarii performanți care dezvoltă România cu fonduri europene. Astfel, am dat o lege prin care se putea acorda un spor maxim la salariu de 75%. A se observa cuvintele „se putea“ și „maxim“.

Chestia asta a mers cît a mers, cîtă vreme sporul se acorda din bugetul național. Era o veșnică luptă între șefii de instituții și Ministerul Finanțelor să acorde sporuri la cît mai mulți oameni. La un moment dat, lui Orlando-îmi plac curvele-Teodorovici, cînd era ministru al Fondurilor Europene, i-a venit o idee: hai să dăm sporul de fonduri europene din… fonduri europene. Din acel moment, Ministerul de Finanțe nu a mai fost lupul paznic la buget pentru sporul de fonduri, că doar nu dădea de la el. Așa că sporul de fonduri a devenit un fel de molimă în sistem: îl ia toată lumea. Nu doar toată lumea care lucrează la MFE, ci toată lumea din toate instituțiile care au cît de cît legătură cu fonduri europene. La nivel maxim.

Un alt subiect care a lipsit din audieri a fost cel legat de sistem în sine. E și megacentralizat, și fracturat în același timp (sînt trei ministere care gestionează fondurile europene, Agricultura + Dezvoltarea + MFE, și fiecare are verticala sa a puterii, paralele). În același timp, sistemul e și lipsit de responsabilitate, și obsedat de control – și toate se sparg în capul beneficiarilor, de unde tonele de hîrtii cu care se acoperă toată lumea. Deși am creat acest sistem urieșesc ca să creștem absorbția, o dăm iar în bară.

Soluția e regionalizarea pe bune și unificarea sistemelor paralele (ADR-urile să devină Autorități de Management și să se ocupe de proiecte multifond). Apoi, putem face intermediere de fonduri europene prin actori privați sau cvasi-publici: bănci, ONG-uri, organizații de ramură. În loc să dezvoltăm o nouă ramificație de birocrație de stat pentru orice program temporar. Cum ar fi? Ar fi simplu și regulamentele europene o permit, dar mereu am ales cel mai centralizat și cel mai birocratic mod de organizare.

Colegii mei parlamentari USR membri în Comisia de Afaceri Europene, Dan Barna, Iulian Bulai și Cristina Prună, au încercat să ridice astfel de probleme în timpul audierilor, dar ceilalți participanți, inclusiv ministrul desemnat, s-au făcut că nu pricep sau că nu e important. De pildă, la o întrebare despre sporul de fonduri europene, ministrul desemnat a răspuns că el nu știe să fie probleme cu plata acestui spor. Acum se poate înțelege că domnul ministru nu a înțeles întrebarea, dar cum îl știu drept un om versat și bun cunoscător al sistemului, îmi permit să rîd în barbă.

Acum, stimați cititori, știu că atunci cînd e vorba de fonduri europene lumea intră în acronime complicate și păsărească tehnică, dar m-am străduit să discut problemele uman și logic, pentru că eu chiar cred că merităm, ca cetățeni europeni, o discuție serioasă despre cum dezvoltăm România. Sîntem foarte aproape de a rata încă o dată să ne dezvoltăm serios cu fonduri europene. Pentru că despre asta este discuția, nu despre acronime și sporuri.

Cristian Ghinea este europarlamentar din partea Alianței USR-PLUS. Opiniile sale sînt exprimate în nume personal.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.