Măsuri pentru susținerea lecturii: puțin și prost

Publicat în Dilema Veche nr. 845 din 18 - 24 iunie 2020
Bătălia cu giganții jpeg

Circulă de cîteva zile în mediul virtual un scurt filmuleț în care soprana Felicia Filip ne îndeamnă să citim românește. E vorba de o campanie propusă de Ministerul Culturii pentru a susține piața de carte afectată, și ea, de criza sanitară. Elementul principal al campaniei „Citește românește!” se găsește pe o platformă de vînzări online care oferă peste două mii de titluri mai mult sau mai puțin recente. Sîntem invitați să cumpărăm cărți românești pentru a-i susține pe autorii români. Scurta pledoarie a Feliciei Filip pare desprinsă dintr-un soi de „Cîntarea României”. Sau zici că ești la o întrecere sportivă, proba de 100 metri garduri de lectură. Îndemnul rostit pe un ton patetic, cu o argumentație confuză, nu e doar neconvingător. E de-a dreptul ridicol! Pentru că situația cărții și a lecturii e catastrofală de mulți ani. România se situează pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește consumul de carte, potrivit unei cercetări realizate de Federația Editorilor Europeni despre evoluția pieței de carte. În România sîntem cam un milion și jumătate de cititori – în cel mai bun caz. Tirajele medii ale cărților sînt printre cele mai mici din Europa. Numărul de librării raportat la numărul de locuitori e, iarăși, extrem de scăzut. Bugetul anual pe care fiecare familie îl alocă achiziției de carte e infim în comparație cu media europeană. Piața de carte din România înseamnă o cifră de afaceri de aproximativ șaizeci de milioane de euro pe an. Tot cam la șaizeci de milioane ajunge și în Bulgaria, doar că la o populație de două ori mai mică. Tot o populație înjumătățită față de România are și Ungaria, dar acolo piața de carte se ridică la peste două sute de milioane de euro. În orice ecuație ai pune-o, industria editorială din România e subdezvoltată. Și, pînă acum, s-a făcut foarte puțin și foarte prost pentru a susține lectura și cultura scrisă. Misiunea e nu doar urgentă, ci și esențială. În joc nu e atît piața de carte, cît bazele unei educații elementare. Fără cărți, fără educație, românii vor fi condamnați la sărăcie și la o existență periferică în raport cu Europa și cu modernitatea.

Scriitori, editori și pedagogi cer de multă vreme o campanie susținută, puternică și cu adevărat națională de încurajare a lecturii. Vremea micilor cîrpeli a trecut. Nu e nevoie să reinventăm roata (sau tiparul). Există deja destule modele de campanii de promovare a lecturii: în Polonia, în Germania, în Danemarca, în Olanda, asemenea campanii sînt derulate periodic la posturile de radio și TV, în presa tipărită, în mediul online. Vedete sau anonimi care citesc și povestesc ce-au descoperit, părinți care le citesc în fiecare seară copiilor, cărți-reper redescoperite în mici colectivități, sub îndrumarea unor scriitori ori profesioniști, evenimente în librăriile de cartier destinate unui public clar definit etc.  

Problema e că Ministerul Culturii și Ministerul Educației nu înțeleg cum funcționează piața de carte. De pildă, reducerea TVA la carte, acum cîțiva ani, a fost doar o guriță de oxigen pentru un organism aflat în colaps. Printre altele, și pentru că librăriile sînt în declin. Există chiar și orașe de talie medie care au rămas fără librării. Nici nu mai știi care e cauza și care e efectul: au dispărut cititorii pentru că nu mai există librării? Sau librăriile s-au închis pentru că nu mai sînt cititori? Franța și Germania susțin piața de carte nu doar prin taxare scăzută, ci și prin subvenții îndreptate spre librării: pentru reabilitare, pentru formarea personalului, pentru evenimente. Nu poți spera la un număr mare de vizitatori (și de cumpărători de carte) dacă nu transformi librăria într-un spațiu atractiv pentru publicul larg. Probabil că, la nivel european, România oferă un (contra)model unic de susținere a consumului de carte prin intermediul unei platforme de vînzări online. Cititorii împătimiți înțeleg aberația: cum să cumperi cărți de pe o platformă construită ca să vîndă mașini de spălat?

Într-una dintre cele mai sărace țări din UE e însă nevoie și de susținerea directă a achiziției de carte. Dacă scopul e încurajarea consumului, atunci soluția ar fi acordarea de vouchere culturale pe baza cărora cei vizați să-și poată cumpăra carte sau bilete de intrare la film, spectacole și concerte. Italia și Franța au introdus asemenea măsuri acum cîțiva ani și ele funcționează.

Cît despre susținerea autorilor, cea mai sigură formă de încurajare rămîn premiile literare consistente și bursele de creație. Le poate acorda Ministerul Culturii. Le pot acorda și autoritățile locale. Ce înseamnă, raportat la bugetul unui mare oraș, un program de burse de creație pentru cîțiva autori?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.