Migraţii culturale în Europa festivalurilor

Publicat în Dilema Veche nr. 800 din 19-25 iunie 2019
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

Începînd cu luna mai, Europa intră într-o perioadă migratorie specială: începe sezonul festivalurilor. Milioane de persoane se deplasează dintr-o regiune în alta şi dintr-o ţară în alta pentru a asista la festivaluri de o mare diversitate tematică, de la teatru la literatură, de la fieste taurine la jazz. Zeci de mii de artişti reprezentînd toate disciplinele posibile şi imposibile circulă de la un festival la altul. Nicăieri în lume acest fenomen nu are amploarea celui din Europa. Nicăieri în lume cultura, invenţia artistică, gustul pentru avangardă şi provocare, curiozitatea, plăcerea de a dezbate şi dorinţa de socializare nu figurează, cu aceeaşi intensitate ca în Europa, în centrul unor manifestări festivaliere.

Din diversele studii şi anchete rezultă că, în Europa, ele ar fi cam cincisprezece mii la număr. Unele durează cîte o lună sau cîteva săptămîni, altele doar cîteva zile. Unele sînt efectiv internaţionale, altele naţionale, altele regionale, altele mai degrabă locale, antrenînd publicul din cîteva localităţi.

Peste 90% din festivalurile actuale au apărut după al Doilea Război Mondial. În Europa de Est, ele au proliferat după 1989, fiind hrănite de oxigenul căderii comunismului.

„Balul“ festivalier estival este deschis în fiecare an în luna mai în Franţa, la Cannes, unde vine crema internaţională a celei de-a şaptea arte. Franţa, prima destinaţie turistică a lumii, este şi ţara care oferă cea mai densă constelaţie de astfel de evenimente. Aproape fiecare oraş francez şi-a găsit şi o vocaţie festivalieră a lui, cu care uneori se identifică. La Avignon, în iulie, are loc o sărbătoare planetară a teatrului. La -Aix-en-Provence triumfă opera, deseori cu accente de avangardă, ceea ce nu se întîmplă la alte manifestări de acest gen, cum ar fi cea din Germania de la Bayreuth.

Tot în sudul Franţei, în irezistibila Provenţă, la Arles, se duc în fiecare vară artiştii fotografi şi publicul interesat de o artă a imaginii care se declină astăzi în forme tot mai sofisticate. Pelerinajul lor are şi un caracter omagial, pe urmele unui mare creator de „imagine“, un anume Van Gogh, care şi a lăsat amprenta pe tot oraşul. Nimeni nu i-a făcut Provenţei o publicitate mai strălucită decît Van Gogh. Între februarie 1888 şi aprilie 1889, el a pictat în această regiune binecuvîntată de soare şi de mistral în jur de 200 de pînze, tot atîtea capodopere răspîndite în marile muzee ale lumii şi tot atîtea invitaţii de a vizita Provenţa.

Franţa mai are privilegiul de a găzdui unul dintre cele mai importante festivaluri internaţionale de pantomimă, în oraşul Périgueux. Iar oraşul Charleville-Mézières este locul de întîlnire al celor pasionaţi de arta marionetei şi de toate derivatele ei (teatrul de măşti, de obiecte, de umbre etc.).

România şi-a făcut loc pe harta migraţiilor culturale datorită Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, creat cu 26 de ani în urmă de actorul Constantin Chiriac. Mii de artişti de pe toate continentele au descoperit România fiind invitaţi în acest oraş. Dacă imaginea României se ameliorează în lume în prezent, faptul se datorează şi efervescenţei umane şi artistice de la Sibiu în cele zece zile de festival…

Cele mai fabuloase festivaluri sînt cele care, pe durata desfăşurării lor, transfigurează oraşele respective şi le fac să intre într-un fel de sărbătoare, într-o paranteză festivă, într-o celebrare a frumosului, a insolitului, a extravaganţei, a rafinamentului… Există, de altfel, o competiţie între oraşele europene în materie de identitate culturală. Patrimoniul arhitectural, muzeele, straturile de istorie acumulate nu mai sînt suficiente pentru a atrage turismul, pentru a asigura vitalitatea economică locală. Este necesar ca tezaurul istoric să fie revitalizat printr-o infuzie de spectacole, de concerte, de conferinţe, de expoziţii, de pelerinaje artistice…

La Avignon, în fiecare seară, 2000 de spectatori pătrund în curtea Palatului papal pentru a asista la magia teatrului, dar şi pentru a descoperi altfel acest loc emblematic, pentru a-i simţi vibraţiile de noapte, pentru a gusta metamorfoza scenografică a zidurilor şi a istoriei în simbioză cu arta actorului şi uneori cu mistralul care începe s-ă bată şi să se infiltreze în spectacol…

Pe ţărmul european al Mediteranei, numeroase situri trăiesc o nouă viaţă datorită fenomenului festivalier în expansiune. Ele devin simbolurile emblematice ale unei continuităţi istorice, dacă ţinem cont că teatrul s-a născut în Grecia antică (în acelaşi timp cu democraţia) în urmă cu 2500 de ani. Festivalul de la Epidaur, creat în 1954, este doar un exemplu. Teatrul antic de la Epidaur, construit în secolul al IV-lea înaintea erei noastre, va găzdui anul acesta, la sfîrşitul lunii iulie, un spectacol al Comediei Franceze… Tulburător exemplu de dialog cultural şi de celebrare a unei nevoi profunde, în Europa, de comuniune artistică.

Trebuie să includem însă în fenomenul festivalier şi miile de concerte în aer liber la care participă sute de mii de persoane. În Ungaria, la Sziget, pe malul Dunării, în a doua săptămînă a lunii august se adună cîte cinci sute de mii de tineri provenind din peste o sută de ţări. Festivalul de muzică electronică Tomorrowland din Belgia, festivalul de muzică de toate genurile de la Glastonbury din Marea Britanie sînt alte două exemple de pelerinaje puse sub semnul unei pasiuni comune, dar şi al dorinţei de a experimenta în comun ceva unic: o formă de socializare prin emoţie împărtăşită.

În Europa este încă pace, iar festivalurile sînt o expresie a acestui miracol.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.