Misterele pixului

Publicat în Dilema Veche nr. 899 din 1 – 7 iulie 2021
„Cu bule“ jpeg

Cititorii interesați de etimologie își imaginează probabil că marile probleme nerezolvate ale originii cuvintelor românești sînt doar cele rătăcite în negura secolelor și în absența documentelor istorice: cele privitoare la limba dacilor, la posibile împrumuturi lexicale din limbi ale popoarelor migratoare, la regionalisme obscure, la argotisme înregistrate foarte tîrziu în scris etc. În mod surprinzător, mai există o serie de cuvinte care primesc în dicționare eticheta „etimologie necunoscută”, deși sînt denumiri uzuale, pentru obiecte ale vieții cotidiene apărute în urmă cu mai puțin de un secol, într-o vreme pentru care ne-am aștepra să avem toate informațiile disponibile. Că lucrurile nu sînt simple nici în privința unor cuvinte relativ recente și foarte cunoscute ne-o arată etimologia controversată, cu explicații parțiale sau neconvingătoare, a termenului pix.

Dicționarele noastre, care încep să înregistreze cuvîntul după 1970, ezită între mai multe explicații. În Dicționarul limbii române (dicționarul-tezaur, DLR, tomul VIII, fascicula 2, 1974), definiția cuvîntului este „creion cu mină sau cu o pastă specială (de tipul cernelii), acționat de un dispozitiv mecanic”, iar explicația finală – „etimologia necunoscută, cf. fr. byk”. Nu e prea clar de unde provine straniul pseudofranțuzism (poate dintr-o transcrie liberă a fr. bic), care reapare și în Micul dicționar academic (2010). În DEX (prima ediție, 1975), pix are definiția „creion cu mină sau cu pastă acționat de un dispozitiv mecanic” și indicația etimologică „din engl. pick”; explicația este reluată și de Noul dicționar universal (2006). Între numeroasele sensuri ale substantivului englezesc nu există însă și valoarea de denumire a instrumentului de scris: chiar dacă ar fi existat, cuvîntul ar fi trebuit să circule intens ca nume de produs comercial, pentru a fi preluat cu pluralul (ca mai tîrziu în sticks-sticksuri). În Dicționarul de neologisme al lui Florin Marcu și Constant Maneca (ediția a III-a, 1978), cuvîntul este etichetat, mai prudent, ca „nume comercial”. În Florin Marcu, Marele dicționar de neologisme (2000), apare însă un englezesc pix – cuvînt la fel de inexistent ca franțuzescul byk. În DLR sînt cuprinse și citate din presă, cel mai vechi fiind: „pixuri – agende – și-alte mărunțișuri – striga duminică prezentatorul” (Contemporanul nr. 997, 1965). Florica Dimitrescu, în Dicționar de cuvinte recente, ediția a doua, 1997, oferă exemple din presa anilor ʼ70-ʼ80 și adoptă explicația „nume comercial”. Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI 2007) recurge doar la formula „etimologie necunoscută”.

Sensul curent de azi corespunde unui obiect familiar, denumit diferit în diferite limbi: ballpoint pen sau biro în engleză, stylo à bille sau bic în franceză, penna a sfera sau biro în italiană etc. Desemnarea din limba de toate zilele poate să difere de cea strict tehnică, iar obiectul poate fi indicat fie de termenul generic, supraordonat (pen, stylo), fie de unul specializat, provenit din diverse denumiri comerciale. Astfel, bic este curent în franceză și provine de la numele firmei BIC, care produs în 1950 modelul Bic Cristal, cu răspîndire în toată lumea (informații din Wikipedia). În italiană (tot după Wikipedia), biro provine din numele inventatorului modelului actual – maghiarul László József Bíró.

Obiectul pe care îl numim azi pix a apărut după al Doilea Război Mondial, mai exact după 1950. E totuși posibil să fi circulat și ceva mai devreme, pentru că – așa cum se vede din definiția din DEX, cu același nume putea fi desemnat și „creionul mecanic”, apărut și comercializat ceva mai devreme și a cărui formă este asemănătoare. O dovadă ar fi că atestările mai vechi din română conțin precizarea pixuri cu pastă (am găsit, cu ajutorul Google Books, un citat din revista Urzica, 1957, mai vechi decît cele din dicționare) sau pixuri cu bilă – diferențiate astfel de pixul cu mină de creion.

Ar merita să reconstituim o istorie complicată a vieții cotidiene și a produselor de consum din perioada comunistă. Ar trebui să știm de unde s-au importat – dacă s-au importat – primele pixuri și cum au fost produse primele pixuri românești. Pixul era la început un produs rar, căutat, un cadou tipic, adus din străinătate, păstrat și refolosit cu grijă. Evident, nu îl găsim în reclamele vremii. Scrisul cu pixul era – dacă nu mă înșeală memoria – interzis la teze și examene. În treacăt fie zis, îmi amintesc că în anul 1965, în clasa I, învățătoarea ne interzicea chiar scrisul cu stiloul, bănuit că ne modifică aptitudinile caligrafice. Scrisul începea încă, acum 60 de ani, cu tocul și călimara, al cărei loc îl mai păstrează vechile bănci de școală.

În lipsa unor detalii mai exacte de viață cotidiană, cea mai probabilă sursă a cuvîntului românesc nu este totuși de căutat în franceză sau în engleză, ci în zona produselor comerciale germane, bine cunoscute în România primei jumătăți a secolului al XX-lea: forma PIX apare ca denumire înregistrată a unei colecții de stilouri Montblanc (firmă germană) – o găsim, de exemplu, în Illustrierter Beobachter din 1937 – și a putut fi extinsă de vorbitori la alte instrumente de scris.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.