Moare cultura vie

Publicat în Dilema Veche nr. 841 din 23 - 29 aprilie 2020
Bătălia cu giganții jpeg

Criza sanitară continuă să accentueze vulnerabilitățiile sistemului cultural. Sînt afectați mai ales artiștii independenți. Apelurile publice, strigătele de ajutor, scrisorile deschise lansate de numeroși creatori și organizații culturale, dar și mobilizarea la nivel politic au generat cîteva soluții de moment. Măsurile adoptate îi protejează pe cei mai vulnerabili. Dar ele nu asigură în nici un fel o bază pentru un nou început, după criză. Să recapitulăm: e vorba de amî­narea termenelor de plată pentru anumite dări la stat, de cadrul legislativ pentru amînarea ratelor bancare și de garantarea unei indemnizații egale cu 75% din salariul mediu net pentru cei care cîștigă din drepturi de autor. În fine, finanțare prin concurs pentru proiecte în mediul online în valoare de un milion de lei. E prea puțin pentru acum. Și e nimic pentru viitor. România oferă ajutor social pe post de sprijin pentru cultură.

Barca de salvare rămîne Administrația Fondului Cultural Național, finanțat din veniturile Loteriei Române. Dar și acest fond, oricum extrem de accesat, va fi mai subțire la momentul lansării următoarei sesiuni.

Problema, în România, e că nici nu știi de unde să începi. Nu avem o cartografiere completă sau măcar extinsă a sistemului cultural non-public. Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală nu deține decît date fragmentare, parțiale despre sectorul independent și nu le-a restituit pînă acum într-o cercetare sistematică. Frînturi de informații pot fi deduse din Barometrul de consum cultural sau din alte cercetări sectoriale, însă ele nu oferă nici măcar scheletul pentru o imagine de ansamblu. Cum să repari dacă nu poți pune un diagnostic? Nu știm nici măcar cîți angajați are statul român. Cum să-i numărăm pe cei care muncesc la privat? Cum aflăm cîte contracte active de drepturi de autor există? Cum putem să încadrăm, pe domenii și categorii de salarizare, lucrătorii din zona culturală independentă?  

Că sistemul e defect se știe deja de mulți ani. Subfinanțarea cronică, lipsa unui statut al artistului independent, al lucrătorilor din sectorul independent în general, competiție inegală și injustă pentru finanțările publice, relația defectuoasă cu autoritățile, birocrația excesivă, lipsa unei recunoașteri (și a unei asumări) a utilității publice – toate acestea împing zona independentă în marginal și, pînă la urmă, în derizoriu. Solidaritățile conjuncturale în fața dezastrului nu pot disimula competiția acerbă pentru resurse. Și, după ce că sînt într-o situație de precaritate, mai au de înfruntat stigmatul: artiști independenți = asistați social. De fapt, independenții sînt dependenți de stat pentru că sistemul în care operează e profund viciat. 

Criza economică de după criza sanitară va accentua, probabil, atît precarizarea sectorului cultural independent, cît și confruntările ideologice. În absența unei intervenții hotărîte din partea statului, a unui angajament dublat de-o ofertă financiară adecvată, cultura vie riscă să moară. Am văzut, pînă acum, doar declarații de bune intenții din partea ministrului Culturii. Nu și gesturi decisive. Iar așteptările legate de o eventuală rectificare bugetară sînt derizorii.

În Franța, unde există un statut al „intermitenților”, lucrătorii independenți din cultură sînt acoperiți de niște indemnizații care le asigură supraviețuirea. Însă sectorul cultural, în ansamblu, e susținut printr-un ajutor de urgență în valoare de 22 de milioane de euro.  Acestui fond de urgență i se mai adaugă și alte finanțări regionale sau sectoriale. În Germania, unde cultura e un domeniu regional, doar landul Berlin a anunțat un buget de 30 de milioane de euro dedicat întreprinderilor culturale cu mai mult de zece angajați. Aproape peste tot în Europa occidentală, statele se organizează pentru a salva cultura, unul dintre domeniile economiei cele mai grav afectate de lockdown. Argumentul economic al acestei intervenții a statului e ușor de justificat: cultura reprezintă o parte importantă din PIB, între 3 și 10%, în funcție de țară. Argumentul de ordin moral: degeaba salvăm economia dacă nu avem (și) cultură; rațiunea de a fi a unui stat nu poate fi doar aceea de a asigura supraviețuirea individuală a cetățenilor.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
O problemă a unghiilor ar putea fi un semn mai puțin cunoscut al cancerului
Anumite modificări ale unghiilor ar putea fi un semn al problemelor grave de sănătate, inclusiv cancer și artrită reumatoidă. Avertismentul vine din partea dr. Amir Khan, de la ITV. Acesta a recomandat o programare la medic, în cazul în care observăm semnele.
image
Cei mai mari poluatori cu plastic din lume, dezvăluiți de un studiu. Ce companii binecunoscute otrăvesc planeta
Conform rezultatelor unui studiu publicat miercuri, 56 de multinaționale sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din poluarea cu plastic la nivel mondial, iar cinci dintre ele sunt responsabile pentru un sfert din această poluare
image
BBC: Ucraina a folosit rachete cu rază lungă de acțiune, livrate în secret de SUA
Ucraina a început să folosească rachete balistice cu rază lungă de acțiune împotriva forțelor rusești. Faptul că armele au fost furnizate în secret de SUA a fost confirmat de către oficialii americani.

HIstoria.ro

image
Operațiunea Barbarossa. 84 de avertizări cu privire la invazia germană, ignorate de Stalin
Pe 22 iunie 1941, Germania a invadat URSS în urma Operațiunii Barbarossa. Deși au primit numeroase avertizări din partea serviciilor de informații, Stalin și Uniunea Sovietică au fost luate prin surprindere.
image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.