Nimic despre „libertatea de expresie”

Publicat în Dilema Veche nr. 875 din 14 - 20 ianuarie 2021
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Dacă am calcula puterea platformelor de comunicare în masă strict după numărul de utilizatori, atunci Facebook ar fi, probabil, cel mai puternic imperiu din istoria omenirii. 

Sigur, Facebook, Twitter sau YouTube nu își propun să guverneze nimic sau să provoace războaie. Ceea ce fac însă este să pună în mîinile oricui instrumentele necesare pentru a avansa agende care mai de care mai diverse. De la ecologie la genocid, pe rețelele sociale găsești argumente pentru orice. Cine nu crede n-are decît să caute articolele despre sindromul post-traumatic de care suferă nenumărați actuali și foști moderatori ai Facebook.

Rețelele sociale nu ocupă teritorii, dar colonizează minți și suflete asemeni unui personaj din Alien care parazitează corpul-gazdă pînă cînd acesta devine masă amorfă incapabilă de decizie sau acțiune proprie.

Ani de-a rîndul, aceste site-uri și aplicații au pretins că sînt neutre. Acum, dacă e să îl credem pe șeful Instagram, Adam Moseri, descoperim că n-am înțeles bine mesajul. „Nu sîntem neutri. Nici o platformă nu e neutră, avem valori și valorile astea influențează deciziile pe care le luăm. Încercăm să fim apolitici, dar asta e din ce în ce mai dificil, mai ales în Statele Unite, unde polarizarea este tot mai mare”, spune Moseri într-un răspuns pe Twitter dat cuiva care remarca sarcastic că decizia Facebook (proprietarul Instagram) de a numi o persoană care să se ocupe de reflectarea drepturilor civile pe platformele proprii vine cam tîrziu.

Polarizarea despre care vorbește Adam Moseri e un eufemism care ascunde refuzul platformelor de social media de a-și asuma responsabilitatea pentru rolul uriaș pe care îl au în viețile private și publice ale utilizatorilor lor. Altfel spus, de vină pentru discursul toxic care ocupă spații tot mai mari în această perioadă este oricine, cu excepția celor care îl amplifică pînă la cote imposibil de ignorat. 

Cumva, Twitter, Facebook și toate celelalte au căzut în propria capcană. S-au ferit atît de multă vreme să își asume responsabilitatea pentru conținutul pe care îl pun la dispoziția utilizatorilor încît, atunci cînd au făcut-o, a părut exagerat, dezechilibrat și rău-intenționat.

Nu e deloc de neînțeles de ce simpatizanții președintelui Trump se dau zilele astea de ceasul morții încercînd să explice că preferatul lor este victima unei uriașe conspirații a big tech. Nu e. Trump e victima propriilor fapte și a jocului iresponsabil cu cuvinte pe care nu l-a  obligat nimeni să le rostească. Altfel, în desfășurarea evenimentelor de la Capitoliul din Washington, social media sînt complice, nu parte din soluție. Suspendarea lui Trump e o consecință tîrzie și inutilă, și mai degrabă o reacție de apărare decît una care emană din aplicarea unui set coerent de reguli.

Dacă există într-adevăr o conspirație, atunci ea e mai veche și e mai degrabă în zona politică și guvernamentală care an după an a pretins că nu vede ce se întîmplă cu aceste rețele. Asta deși au existat avertismente nenumărate. Crime transmise în direct, epurări etnice anunțate în status-uri de Facebook, teama permanentă că o decizie arbitrară a unui moderator (uman sau AI) ar putea să pună capăt unei cariere, toate astea existau și înainte.

Însuși Trump, „victima” de zilele astea, a fost vîrf de lance în urmă cu cinci-șase ani al unei campanii – în același timp stupidă, mincinoasă și eficientă –, aceea care urmărea să demonstreze că președintele Obama ocupa fraudulos postul de la Casa Albă. Dacă Twitter și Facebook ar fi fost mai puțin ipocrite, probabil că Trump ar fi trebuit sancționat în 2015, nu acum. Sau măcar avertizat.

La ora cînd scriu textul acesta, pe agenda Congresului american intră o nouă tentativă de suspendare a președintelui. Dincolo de un exercițiu ritualic de umilire a lui Trump (temă la care se descurcă destul de bine și de unul singur), efortul acesta are rostul de a transmite un avertisment viitorilor șefi stat americani cărora le-ar putea trece prin cap să se mai joace de-a insurecția. Nici o vorbă însă în Congres despre posibile soluții de ieșire din cercul „valorilor” dubios-schimbătoare ale capilor de rețele sociale.

Cînd scriam, în iulie, că Facebook s-a transformat  într-un soi de experiment distopic și răutăcios care, în viața reală, face victime verificabile, nu bănuiam că acele victime vor fi numărate inclusiv în templul democrației, cum le place unora dintre americani să numească Capitoliul. Ceea ce s-a întîmplat în acest început de ianuarie nu mai poate fi catalogat drept avertisment, ci este un episod grav dintr-o criză care va continua cîtă vreme societatea (americană, dar nu numai) va continua să refuze să admită că rețelele sociale sînt o problemă care trebuie abordată frontal.

Am evitat în acest text să discut prea mult despre „libertatea de expresie”, o noțiune abuzată grav zilele astea. Am scris cu altă ocazie despre rețele sociale alternative și ce poate fi găsit pe acolo. Asta însă nu este o discuție despre libertate de expresie, ci despre putere. Despre responsabilitate în administrarea ei și despre cum aproape întotdeauna pervertește chiar și cele mai bine intenționate minți.

Excesele lui Trump nu ar fi fost posibile fără ipocrizia lui Zuckerberg, „valorile” lui Moseri sau relaxarea lui Jack Dorsey.

Cîtă vreme vom continua să ne mirăm de efecte și să tratăm simptome, vom număra și victime. Nu neapărat americane.

Teodor Tiţă poate fi găsit și la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.