O Europă aşa cum nu ne-o dorim

Publicat în Dilema Veche nr. 509 din 14-20 noiembrie 2013
Ecourile tragediei jpeg

Şi totuşi, viitoarele alegeri pentru Parlamentul European nu sînt chiar ceea ce păreau a fi. Din păcate. Două recente declaraţii ale unor marcanţi lideri europeni sînt de natură să-i aducă pe cei mai entuziaşti cu picioarele pe pămînt. 

Cancelarul german Angela Merkel, cel mai puternic lider european al momentului, a atras atenţia, încă de acum trei săptămîni, că desemnarea viitorului preşedinte al Comisiei Europene (o Comisie pe care însuşi Berlinul o vrea mai puternică) nu se va face automat în legătură cu votul pentru Parlamentul European. „Tratatul spune că trebuie ţinut cont şde părerea cetăţenilor europeniţ. Pe de altă parte, preşedintele Comisiei va fi votat de Parlamentul European la propunerea liderilor şstatelor membreţ“, a afirmat doamna Merkel, citată de euobserver.com. În plus, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a atras atenţia partidelor europene să nu inducă „false aşteptări“ în legătură cu alegerile din mai.  

Declaraţiile celor doi importanţi lideri europeni vin ca un duş rece după ce, în discursul de anul trecut privind starea Uniunii, preşedintele Comisiei, José Manuel Barroso, chema familiile politice europene să-şi desemneze din timp candidaţii pentru preşedinţia viitoarei Comisii Europene. Ceea ce sugera că distribuţia voturilor pentru Parlamentul European va avea rolul decisiv în desemnarea viitorului şef al instituţiei de la Bruxelles.  

Alegerile parlamentare din luna mai sînt primele de după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care leagă desemnarea preşedintelui Comisiei de votul cetăţenilor europeni. Potrivit Tratatului, viitorul preşedinte este votat de Parlament, la propunerea Consiliului, ţinîndu-se cont de rezultatul alegerilor.

Întrebarea este pînă unde să se ţină cont. Chemarea iniţială a preşedintelui Barroso sugera că alegătorii vor avea cuvîntul decisiv, într-un moment în care încrederea în instituţiile Uniunii a atins cote alarmant de scăzute (60% dintre europeni tind să nu mai aibă încredere în Uniune, potrivit eurobarometrului din iulie 2013). Alegerile pentru Parlamentul European ar fi dobîndit, în sfîrşit, un caracter mai pronunţat european decît naţional, iar candidaţii desemnaţi de familiile politice s-ar fi confruntat precum candidaţii de prim-miniştri în alegerile naţionale. O campanie la nivel european şi un rol decisiv al alegătorilor ar conferi, în cele din urmă, mai multă legitimitate instituţiilor europene, într-un moment dificil.  

Declaraţiile cancelarului Merkel şi ale preşedintelui Consiliului European trimit însă la vechiul mod de desemnare a preşedintelui Comisiei, prin negocieri secrete între cei 28 de lideri ai statelor membre. Este adevărat că negocierea, aşa netransparentă cum este, face parte din democraţie. Întrebarea e dacă un asemenea mod de desemnare a viitorului preşedinte de Comisie răspunde, într-adevăr, aşteptărilor cetăţenilor şi dacă îi va face mai încrezători în Uniune.

Şi, pentru că are legătură cu alegerile europene şi cu procesul de desemnare a viitorului ei preşedinte, să privim către declaraţia de săptămîna aceasta a preşedintelui Barroso: România şi Bulgaria nu vor intra nici în 2014 în spaţiul Schengen. O declaraţie aparent surprinzătoare, atîta vreme cît vine tocmai de la liderul european care a afirmat în repetate rînduri că cele două state vecine sînt pregătite pentru aderare, iar primirea lor în spaţiul comun, fără frontiere, ar face Europa mai puternică.

S-ar părea că liderul de la Bruxelles se contrazice. Dar nu este chiar aşa. El ar fi răspuns cu siguranţă „Da“ la întrebarea dacă România şi Bulgaria sînt pregătite şi merită să adere la spaţiul Schengen. Aceasta este, de altfel, şi poziţia Comisiei. În ce măsură aderarea este posibilă, din punct de vedere politic, e o cu totul altă chestiune.

Cel puţin, preşedintele Barroso este franc: nici măcar nu face vreo legătură între aderarea celor două ţări şi existenţa unor rapoarte MCV pozitive. Pur şi simplu, anul viitor nu se va putea, de-ar fi ca Bucureştiul şi Sofia să facă minuni în materie de reformă a justiţiei.  

Liderii europeni sînt prea ocupaţi cu euroalegerile, pentru a risca să-şi pună în cap o parte a electoratelor proprii, dînd undă verde românilor şi bulgarilor. Mulţi europeni confundă dreptul de liberă circulaţie cu aderarea la spaţiul Schengen sau chiar cu deschiderea pieţii muncii, iar politicienii nu se obosesc să le schimbe impresia falsă. Uneori, această confuzie poate fi profitabilă din punct de vedere politic.  

Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în mai; desemnarea noii Comisii – undeva înspre toamnă. România şi Bulgaria s-ar putea să-şi facă loc pe agendă de-abia în 2015, dar aceasta şi în funcţie de calendarul electoral din ţările cele mai sensibile la problematica liberei circulaţii. Încă o dovadă despre cît de naţionale rămîn, totuşi, politicile europene. Este aceasta Europa pe care ne-o dorim?

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.