O strategie și o nenorocire

Publicat în Dilema Veche nr. 371 din 24-30 martie 2011
O strategie și o nenorocire jpeg

Am avut ocazia rară de a asista la o şedinţă de Cabinet a unui comisar european. Descriere instituţională: Comisia Europeană are 27 de comisari. Ei se ocupă care de agricultură, care de concurenţă, care de transporturi, în funcţie de negocierile total netransparente dintre şefii statelor membre (o rundă) şi grupurile politice din Parlamentul European (altă rundă). Comisarii participă, pe principii colegiale (exact aceasta este expresia utilizată), la definirea deciziilor pe toate zonele de reglementare. Altfel spus, comisarul pe agricultură Cioloş participă la deciziile din domeniile energiei, sănătăţii sau educaţiei, exact în aceeaşi măsură în care orice hotărîre pe agricultură este discutată şi de comisarul pe mediu, agendă digitală sau uniune vamală. Unul pentru toţi, toţi pentru unul. De aceea, pentru a putea să-şi dea cu părerea cît de cît competent pe toate temele de dezbatere, fiecare comisar are în directă subordine un mic aparat propriu de funcţionari. Ei formează Cabinetul. Şefii de Cabinet sînt funcţionarii de gradul cel mai înalt dintre „vieţaşii“ Comisiei. Mai sus de atît nu poţi ajunge (să ne înţelegem, comisarii nu sînt „vieţaşi“, ei sînt „politici“). 

Din şedinţa de Cabinet la care am asistat, am aflat cum se negociase strategia energetică a Uniunii, numită şic „20/20/20“, pentru o mai uşoară ţinere de minte: reducerea emisiei de gaze cu efect de seră cu 20%, creşterea producţiei de energie din surse regenerabile la 20%, ambele obiective avînd ca termen anul 2020. Simplu. Am aflat că mai puţin simplă a fost definirea termenilor. Adicătelea, ce o fi aia producţie fără emisie de gaze puturoase. „Păi, e clar: eoliana, solara, termala“, ar fi zis nemţii. „Ba pardon, nucleara ce-are, că nu consumă petrol şi nu emite gaze cu efect de seră“, ar fi răspuns prompt francezii.  

Scurtă explicaţie: Franţa produce cam 80% din energie în centrale nucleare. Este pe locul 2 în lume ca număr de reactoare, după Statele Unite. Şi-a dezvoltat propria tehnologie pe care caută să o exporte pe unde poate mai bine. Germania s-a specializat în eoliană şi solară. Nemţii au avut parte de mişcări eco-pacifiste puternice, prin anii ’70-’80, pe vremea cînd centralele nucleare erau considerate cîh. Aşadar, au devenit primul producător de tehnologie eoliană pe plan mondial, domniile lor fabricînd cam o cincime din totalul vîrtelniţelor care produc curent electric pe unde bate vîntul prin lumea largă. Interesele celor doi fondatori ai Uniunii se cam băteau cap în cap, preţul petrolului era la peste suta de dolari barilul, astfel încît, la Consiliul European de la Berlin, din 2007 s-a ajuns la compromisul istoric de a scoate centralele nucleare de pe lista ruşinii ecologice.  Brusc, spre consternarea „grinpisiştilor“, energia respectivă a devenit respectabilă, frecventabilă, la modă. A crescut imediat interesul pe piaţă pentru respectiva tehnologie. Franţa avea de vînzare. Canada are de vînzare. Americanii au şi ei. Ruşii nu, căci, de la Cernobîl încoace, ei au o problemă de imagine. Surpriza a venit din Coreea de Sud. Tehnologia microcentralelor nucleare de cartier a creat freamăt şi interes pe pieţele globale. 

În atare vînzoleală, România nu era prea tare afectată. Surpriză! Noi eram în grafic cu îndeplinirea obiectivelor. Centralele hidro la care se adaugă Cernavodă ne făceau să şi depăşim planul european. Mai mult, după intrarea grupului 2 în funcţiune, aveam un bun excedent de producţie pe care îl mai exportam în regiune, la nevoie (de-ar fi fost bulgarii drăguţi să ne lase să tranzităm prin sistemul lor...). 

A venit nenorocirea din Japonia. Barilul este tot peste sută (din cauza zaverelor maghrebiene). Reacţii: Germania anunţă că nu mai prelungeşte viaţa centralelor nucleare existente, iar agenţia nucleară franceză anunţă că gradul de gravitate al incidentului nuclear japonez ar fi 6, şi nu 4, cum anunţaseră autorităţile nipone. Vezi Doamne, tehnologia în sine e bună, localnicii nu sînt de încredere. Unii au apreciat că reacţiile antinucleare recente ar fi doar de ordin emoţional. Eu nu cred. Prea se citeşte în ele cinica logică a interesului industrial.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.