O tristă aniversare: zece ani de la declanşarea „Primăverii arabe”

Publicat în Dilema Veche nr. 870 din 10 - 16 decembrie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Forţa metaforică a cuvîntului primăvară i-a făcut pe mulţi istorici şi comentatori să-l integreze în limbajul lor. Revoluţiile din 1848 din Europa au rămas în memoria colectivă ca o primăvară a popoarelor. Nu sîntem departe de ideea de primăvară nici în cazul evenimentelor petrecute în Uniunea Sovietică după moartea lui Stalin: acea perioadă a fost numită dezgheţ, după titlul unui roman publicat în 1954 de Ilia Ehrenburg. Încercarea comuniştilor din Cehoslovacia de a crea un socialism cu faţă umană a rămas în istoria recentă a Europei sub numele de Primăvara de la Praga. Episodul revoluţionar din China, derulat între lunile aprilie şi mai 1989, cînd tineretul spera să preia de la Gorbaciov principiile Perestrokăi, a fost numit Primăvara de la Beijing.

Conceptul de primăvară este asociat cu ideea de speranţă, de trezire, de libertate, de lumină, de început de ciclu vital, de tinereţe. Imediat după căderea comunismului în România, numeroşi artişti francezi, dorind să salute aspiraţiile democratice ale românilor, au venit la Bucureşti în cadrul unei operaţiuni culturale numită Le Printemps de la liberté (Primăvara libertăţii). În 2013, în Franţa, a fost iniţiat un colocviu intitulat Primăvara economiei, o manifestare destinată tinerilor. Organizatorii ei consideră că lipsa de cultură economică a tinerilor reprezintă o ameninţare pentru democraţie, de unde dorinţa de a-i familiariza pe tineri cu labirintul economiei. Tot în Franţa, anul acesta, a fost creat un sindicat numit Primăvara ecologică, primul avînd un astfel de angajament declarat.

Multe dintre primăverile cu accente revoluţionare şi insurecţionale sînt însă sinonime cu ideea de sînge, de reprimare, de eşec. Este cazul cu Primăvara arabă de la izbucnirea căreia se împlinesc zece ani pe data de 17 decembrie. Această primăvară nu a reuşit decît într-o singură ţară, în Tunisia, deşi revolte populare similare au izbucnit şi în Libia, Egipt, Siria, Yemen, Behrein… Reversul primăverii, dacă ţinem cont de ceea ce conţine conceptul ca metaforă politică, sînt războiul, haosul şi represiunea.

Primăvara arabă a început cu un gest sacrificial: pe data de 17 decembrie 2010, un tînăr vînzător ambulant tunisian, Mohamed Bouzizi, şi-a dat foc în localitatea Sidi Bouzid, exasperat de hărţuirile poliţiei, de dictatură şi de sărăcie. Gestul lui a fost pus în ecuaţie cu cel al cehului Jan Palach care şi-a dat foc pe 16 ianuarie 1969, la Praga, pentru a protesta împotriva înăbuşirii primăverii politice din ţara sa sub şenilele tancurilor ruseşti.

Tunisia este, la această oră, unica veritabilă democraţie din lumea arabă, deşi ea rămîne fragilizată de instabilităţi politice, de crize economice şi de activismul unor partide islamiste alergice faţă de tot ce ţine de influenţa occicdentală.

În Egipt, într-o primă fază, revoltele au dus, pe 11 februarie 2011, la căderea preşedintelui Hosni Mubarak şi la primele alegeri prezidenţiale libere. Democraţia egipteană nu a putut însă decola din cauza unui fel de blestem congenital al lumii arabe contemporane: imediat ce sînt organizate alegeri libere, victoria le revine islamiştilor. În iunie 2012, egiptenii l-au ales ca preşedinte pe Mohamed Morsi, candidat al Fraţilor Musulmani cu un program de totală islamizare a societăţii, practic la antipodul a ceea ce înseamnă democraţia ca laborator al spiritului critic şi al libertăţii de expresie. Primăvara egipteană s-a încheiat brutal, un an mai tîrziu, printr-o lovitură de stat militară, şi de atunci regimul îi reprimă şi pe islamişti, şi pe militanţii laici, şi pe cei de stînga – de fapt, nimeni nu mai mişcă în front.

În Siria, primăvara politică nu a apucat să trăiască nici măcar o zi, revolta populară s-a transformat în insurecţie armată şi în război civil, iar la această oră bilanţul tragediei siriene este de 380 000 de morţi.

În Libia, aspiraţiile spre libertate au dus la haos. Libia este şi singura ţară arabă unde occidentalii au intervenit direct, din punct de vedere militar, pentru a contribui la prăbuşirea unui dictator. Eliminarea lui Muammar Gaddafi ca simbol al răului nu a dus însă automat la crearea unui teren propice pentru construirea democraţiei, ceea ce au putut constata cu amărăciune europenii. Pe data de 15 septembrie 2011, doi lideri europeni, preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi prim-ministrul britanic David Cameron, erau aclamaţi la Tripoli de o mulţime entuziastă. „One, two, three, viva Sarkozy!”, strigau mii de oameni… Ironia soartei, în prezent fostul preşedinte Nicolas Sarkozy este împotmolit într-un proces complicat, fiind acuzat că ar fi primit 50 de milioane de euro de la Gaddafi pentru campania sa electorală din 2007…

Primăvara arabă a reuşit iniţial în Yemen, unde mobilizarea populară, în februarie 2012, l-a obligat pe Ali Abdallah Saleh, înşurubat la putere de 33 de ani, să lase locul altora. În prezent, însă, ţara este confruntată cu un război civil izbucnit în 2014, iar ONU a lansat un semnal de alarmă în legătură cu spectrul une grave crize umanitare şi al foametei.

Numeroase alte primăveri mai figurează în panoplia metaforică legată de acest cuvînt. În Algeria, în urmă cu 40 de ani, s-a produs o primăvară berberă, o mişcare destinată să ducă la recunoaşterea identităţii berbere şi a limbii berbere. Primăvara algeriană este sintagma desemnînd manifestaţiile gigantice în urma cărora, la începutul anului 2019, preşedintele Abdelaziz Bouteflika a fost împins spre „ieşire” după douăzeci de ani de exercitare a puterii.

Multe primăveri politice s-au transformat foarte repede în „ierni” grele şi interminabile sau în „veri” sufocante şi incendiare. Cuvîntul, însă, cu elanul său metaforic, nu a dispărut din mintea oamenilor, nu a fost eradicat din limbajul universal al speranţei, ceea ce reprezintă în sine o speranţă.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.