Ospitalitate şi industrie

Publicat în Dilema Veche nr. 855 din 27 august - 2 septembrie 2020
„Cu bule“ jpeg

Vorbind acum cîteva săptămîni de diferitele industrii actuale, nu am pomenit-o pe una des evocată în ultima vreme, printr-o formulă de desemnare destul de derutantă: industria ospitalităţii. Presa actuală pune tot mai mult în circulaţie sintagma în cauză, iniţial mai obişnuită în studiile de economie, în special în cele traduse din engleză: „Lovită crunt de pandemie, industria ospitalităţii din întreaga lume a avut de suferit” (bursa.ro); „În România doar şcolile de meserii pregătesc personal în industria ospitalităţii” (stirileprotv.ro); „Angajaţii din industria ospitalităţii, chemaţi să întrerupă lucrul timp de o oră în semn de protest” (ziare.com) etc. Formula calchiată după engleză (hospitality industry) nu sună foarte firesc în română, unde pînă de curînd termenul industrie nu era folosit cu sensul „activitate într-un domeniu”, iar ospitalitatea era asociată cu gratuitatea (şi, desigur, cu specificul naţional, în clişeul tradiţionala ospitalitate românească).

E drept, sensurile din DEX ale cuvîntului ospitalitate („însușirea de a fi ospitalier”; „primire, găzduire bună oferită cuiva”) nu interzic noua combinaţie de termeni. Dicţionarele interbelice excludeau însă în mod explicit activitatea comercială din sfera ospitalităţii. În Dicţionarul universal al lui Şăineanu (ediţia a VI-a, 1929), aceasta era definită ca „buna voință de a primi și ospăta pe cineva gratuit” (sublinierile, aici şi în continuare, îmi aparţin). La Candrea, în Dicţionarul enciclopedic ilustrat Cartea Românească (1931), se vorbea de „primire bună, găzduire şi hrană dată fără plată şi din toată inima călătorilor şi acelora cari n-au unde să se adăpostească”. Iar în dicţionarul lui Scriban, din 1939, definiţia ospitalităţii era „bună voința de a primi pe cineva în casă (ca să doarmă ori numai să se odihnească) și de a-l ospăta gratis”.

În vechile dicţionare se mai pot observa şi alte lucruri interesante. De exemplu, termenul ospitalitate era ilustrat de puriştii Laurian şi Massim, în dicţionarul lor latinizant (vol. II, 1876), prin exemple care transmiteau o atitudine destul de xenofobă: „ospitalitatea ţărei noastre a fost şi e încă foarte mare, a suferit şi suferă încă ţara de generoasa ei ospitalitate”. La verbul a ospeta („cea mai mare plăcere a românului e a ospeta pre toţi străinii cîţi poate”) apărea totuşi şi varianta comercială a fenomenului: „se zice şi de recepţiune pre cost” (= primirea în gazdă contra cost). De fapt, trecerea de la un sens tradiţional al ospitalităţii la cel „industrial” (de activitate comercială) nu e specifică limbii române, ci ţine de o extindere semantică firească, determinată de tendinţa vorbitorilor de a prezenta o stare de lucruri în lumina care le este cea mai favorabilă.

Familia de cuvinte a ospitalităţii (dacă includem în ea cuvintele asociale prin originea îndepărtată, nu doar derivatele directe) este dintre cele mai variate şi mai surprinzătoare. De latinescul hospes se leagă, într-o formă sau alta, nu doar vechile oaspete, ospăţ, ospeţie, a (se) ospăta, ci şi mai tîrziul ospătar, împrumuturile culte ospitalitate şi ospitalier, dar şi (prin legături mai complicate, despre care a scris Marius Sala, în Aventurile unor cuvinte româneşti, 2006) termeni ca hotel, ospiciu şi spital. O legătură etimologică există şi între românescul oaspete şi englezescul host („gazdă”), în ciuda sensului lor opus: oaspete e moştenit din latină (din hospes, hospitis), iar host provine din franceza veche, unde hoste (în forma actuală: hôte) era tot urmaşul latinescului hospes. Cuvîntul latin avea două sensuri care azi ne apar ca opuse, denumind ambii participanţi la un act de ospitalitate: atît musafirul, cît şi gazda. Multe limbi romanice (franceza, italiana etc.) au păstrat ambele sensuri, dar în engleză s-a fixat doar semnificaţia „gazdă”. Româna, în schimb, a păstrat din latină doar semnificaţia „musafir”.

În româna veche erau şi mai multe cuvinte din aceeaşi familie, acum ieşite din uz. De exemplu, înainte de a se împrumuta adjectivul ospitalier, sensul acestuia putea fi exprimat de ospătos, ospătareţ, ospătarnic. Pentru ospitalitate, dicţionarele indică sinonimul rar şi complet uitat ospătătură (căruia nu i-am putea imagina, desigur, o revenire în uz).

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.