Reconstruirea Casei musulmane a Înţelepciunii

Jim AL-KHALILI
Publicat în Dilema Veche nr. 626 din 18-24 februarie 2016
Reconstruirea Casei musulmane a Înţelepciunii jpeg

Guvernele musulmane știu că pu­terea militară, siguranța na­țio­nală și creșterea economică au mult de cîștigat de pe urma progresului tehnologic. În ultimii ani, multe state din Golf au suplimentat masiv bugetele pentru știință și educație. Și totuși, mulți cred, mai ales în Vest, că lumea musulmană preferă încă să se distanțeze de știința modernă. Acești sceptici nu greșesc întru totul. Majoritatea țărilor musulmane cheltuiesc, în medie, mai puțin de 0,5% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, comparativ cu 2,5% în economiile dezvoltate. Ele au, de asemenea, mai puțin de zece oameni de știință, ingineri și tehnicieni la mia de locuitori, comparat cu media globală de 40 la mie – și de 140 la mie, în țările dezvoltate. Nici chiar aceste cifre nu ilustrează pe deplin gravitatea problemei, care este mai puțin cea a investițiilor sau a locurilor de muncă pentru cercetători, cît a calității efective a rezultatelor științifice obținute. Evident, nu trebuie să ne pripim în a critica cu precădere țările musulmane; chiar și în Vestul presupus „luminat“, o parte alarmant de mare a populației privește știința cu teamă și suspiciune. Și totuși, în multe părți ale lumii musulmane știința se confruntă cu o dificultate aparte: e considerată un construct occidental laic, dacă nu chiar ateist. Prea mulți mahomedani au uitat – sau nici nu au știut vreodată – contribuțiile științifice strălucite aduse de învățații islamului, cu mii de ani în urmă. Ei nu consideră că știința modernă este neutră, indiferentă față de învățăturile Islamului. De aceea, cîțiva dintre autorii proeminenți ai islamului au argumentat chiar că discipline științifice precum cosmologia ar submina, de fapt, sistemul credinței islamice.

Filozoful musulman Osman Bakar consideră că știința este atacată pe motiv că „încearcă să explice fenomenele naturale numai în termeni de cauze naturale sau materiale, fără să ia în considerare cauzele spirituale sau metafizice“. Bakar are, fără îndoială, dreptate. A încerca să explici fenomenele naturale fără să recurgi la metafizică este exact ceea ce face știința. Și, în apărarea acestei poziții, e greu de găsit un argument mai bun decît cel adus, cu aproape o mie de ani în urmă, de enciclopedistul musulman Abu Rayhan al-Biruni din Persia secolului al XI-lea. El scria: „Cunoașterea este, în general, singurul lucru care poate fi do­bîn­dit numai de către om, numai ea este practicată de dragul cunoașterii însăși, deoarece dobîndirea ei este o adevărată plăcere, diferită de plăcerile pe care omul caută să le obțină din alte îndeletniciri“. „Căci binele nu poate fi propășit și răul nu poate fi evitat decît prin cunoaștere.“ Astăzi, din fericire, un număr tot mai mare de musulmani ar fi de acord cu acest punct de vedere. Și nu e de mirare că, pe fondul tensiunii și polarizării dintre lumea musulmană și Vest, mulți se simt indignați atunci cînd sînt acuzați că ar fi neînzestrați cultural sau intelectual pentru competitivitate în știință și tehnologie. Acesta este motivul pentru care guvernele din întreaga lume musulmană cresc vertiginos bugetele pentru cercetare și dezvoltare. Banii nu sînt însă un leac universal. Oamenii de știință au nevoie, firește, de o finanțare adecvată. Dar competitivitatea la scară globală cere mai mult decît aparatură sclipitoare de ultimă generație. Trebuie vizată întreaga infrastructură a mediului de cercetare. Ceea ce înseamnă nu numai să te asiguri că tehnicienii din laboratoare înțeleg cum să folosească și să întrețină aparatura, dar și, cu mult mai important, să cultivi libertatea intelectuală, scepticismul și curajul de a pune întrebările heterodoxe atît de necesare progresului științific.

Dacă lumea musulmană va deveni vreodată din nou un centru al inovației, e util să ne amintim de „vîrsta de aur“ a islamului, care a durat din secolul al VIII-lea pînă în secolul al XV-lea. Anul 2021, bunăoară, va marca un mileniu de la publicarea Cărții de optică a lui Alhazen – unul dintre cele mai importante texte din istoria științei. Scrisă cu mai bine de 600 de ani înainte de nașterea lui Isaac Newton, lucrarea lui Alhazen este considerată ca fiind una dintre primele ilustrări ale metodei științifice moderne. Printre cele mai faimoase epicentre intelectuale ale acestei perioade se număra Casa Înțelepciunii din Bagdad, care adăpostea, la acea vreme, cea mai mare colecție de cărți din lume. Istoricii au păreri împărțite în ceea ce privește rolul și existența reală a acestei academii, dar astfel de discuții sînt mai puțin importante decît puterea simbolică pe care Casa încă o are în lumea islamică.

Atunci cînd șefii statelor din Golf vorbesc despre dorința lor de a investi mai multe miliarde de dolari în construcția unei noi Case a Înțelepciunii, ei nu se întreabă dacă versiunea originală era sau nu doar o bibliotecă modestă, pe care un calif a moștenit-o de la tatăl său. Ei vor să reînvie spiritul cercetării libere, care s-a pierdut în cultura islamică și care trebuie recuperat de urgență. Dar pentru a reuși, trebuie depășite obstacole descurajatoare. Multe țări investesc o mare parte din fondurile destinate cercetării în tehnologia militară – fenomen datorat mai degrabă factorilor geopolitici și tragediilor care au loc în Orientul Mijlociu decît setei pure de cunoaștere. Cei mai străluciți tineri ingineri și oameni de știință sirieni sînt frămîntați de cu totul alte probleme decît cercetarea și inovația. Și puțini sînt cei din lumea arabă care privesc progresele Iranului în materie de tehnologie nucleară și dezvoltarea industriei soft­ware malaeziene cu egală seninătate. E deopotrivă important să realizăm cît de mult pot contribui țările arabe la progresul umanitatății, cultivînd o dată în plus spiritul curiozității, care animă cercetarea științifică – fie că e vorba de uimire în fața creației divine sau de încercarea de a înțelege de ce lucrurile sînt așa cum sînt.

Jim Al-Khalili este profesor de Fizică Teoretică și șef al catedrei de Angajament Public în Știință a Universității Surrey, Marea Britanie. A conferențiat recent, între 8 și 10 februarie, la Summitul pentru Guvernare Mondială din Dubai.

© Project Syndicate/Mohammed Bin Rashid Global Initiatives, 2016
www.project-syndicate.org

traducere din limba engleză de Matei PLEŞU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.