Reinventarea democraţiei pe lista marilor urgenţe

Publicat în Dilema Veche nr. 777 din 10-16 ianuarie 2019
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

În urmă cu 30 de ani, mai precis în vara anului 1989, un universitar american, Francis Fukuyama, publica în revista The National Interest un articol anunţînd ceva uluitor prin formulare şi îmbucurător prin conţinut: sfîrşitul istoriei.

Francis Fukuyama spunea cam aşa: democraţia a ieşit biruitoare pe Pămînt în faţa comunismului şi în faţa tuturor celorlalte totalitarisme, nimic nu-i mai stă deci în cale, omenirea şi-a încheiat traversările tumultuoase şi violente pentru a pune acum piciorul pe un teren politico-social solid, prosper şi durabil. Istoria (cel puţin cea a suferinţelor şi a căutărilor) era încheiată!

Ce bine ar fi fost dacă scenariul lui Francis Fukuyama s-ar fi concretizat! Cu ce limbaj comun s-ar fi dotat umanitatea dacă democraţia liberală de tip occidental s-ar fi universalizat şi ar fi funcţionat peste tot în sensul promisiunilor sale doctrinale: libertate şi bunăstare pentru toţi! Ce victorie pentru specia umană am fi putut sărbători astăzi dacă toate creierele de pe planetă ar fi adoptat soft-ul valorilor democratice, cu corolarul lor de imperative morale, de justiţie, de egalitate, de transparenţă…

Dar nu a fost să fie… Sfîrşitul istoriei se amînă. După 1991, Rusia a cochetat timp de cîţiva ani cu democraţia, dar pînă la urmă a spus niet. China dezvoltă un sistem hibrid în care acumularea de bunăstare şi de bogăţie se face în stil capitalist, dar sub un control de tip totalitar. Turcia promitea un model de compatibilitate între islam şi democraţie, dar a virat spre nostalgia otomană. „Primăverile arabe“ au eşuat în încercarea de a adopta modelul de libertate occidental (cu excepţia Tunisiei). Recent, Brazilia şi-a ales un preşedinte avînd clare nostalgii autoritariste. Iar democraţia americană, intoxicată de mai multă vreme de puterea banului, traversează un moment straniu, de repliere asupra unor interese înguste ale unei clase de alegători, cu riscul de a destabiliza întregul edificiu internaţional creat după al Doilea Război Mondial.

Nici în Europa de Răsărit, democraţia nu este total triumfătoare, fiind subminată fie de corupţie, fie de angoase naţionaliste, fie de amîndouă. Recent, în presa franceză şi germană au apărut articole critice faţă de România, i se reproşează Bruxelles-ului că a încredinţat preşedinţia Uniunii Europene în prima jumătate a acestui an unei ţări imature din punct de vedere democratic. De mai multă vreme, de altfel, Ungaria, Polonia şi România se află în vizorul Uniunii Europene, care constată că în aceste ţări, prin fragilizarea statului de drept, democraţia devine un fenomen mimetic.

Pentru a rezuma, putem spune că democraţia nu o duce prea bine pe planetă: pe de o parte, ea este în regres geografic, iar pe de altă parte, şi-a pierdut puterea de fascinaţie. Iar în materie de -boli interne prezintă un tablou patologic îngrijorător.

În 2017 a apărut la editura franceză Desclée De Brouwer un studiu semnat de Frédéric Worms pe tema democraţiei, redactat aproape în stil medical, ceea ce reiese şi din titlu: Les Maladies chroniques de la démocratie (Maladiile cronice ale democraţiei). În concepţia lui Frédéric Worms, democraţia nu este doar un sistem politic, ci un organism social global structurat în jurul unor paradigme multiple: politice, economice, morale, ecologice, umaniste, voluntariste. Acelaşi autor ne mai avertizează că democraţia este tot ce a construit omul mai luminos, dar şi mai fragil în materie de societate, de unde şi numeroasele „patologii“ ale democraţiei. Frédéric Worms se ocupă în special de trei astfel de boli cronice: cinismul, ultraliberalismul şi rasismul. Boli considerate în plin proces eruptiv, amplificat de Internet şi de globalizare.

Sînt tot mai numeroşi, mai ales de la criza din 2008 încoace, analiştii care spun că democraţia riscă să iasă din istorie dacă nu va fi reinventată de cei interesaţi în prezervarea libertăţii şi a demnităţii umane. Reinventaţi democraţia pentru că altfel o veţi pierde, şi încă în ritm alert, spun, pe scurt, aceşti lansatori de alertă.

Atît Frédéric Worms, cît şi alţi terapeuţi ai democraţiei reamintesc în acelaşi timp ceva ce sîntem tentaţi să uităm: şi anume că democraţia înseamnă o luptă continuă, o obligaţie de vigilenţă 24 de ore din 24.

Europa de Răsărit, în anii comunismului, privea cu jind spre democraţiile occidentale, iar est-europenii îşi spuneau deseori: uite ce înseamnă un sistem bun – indiferent cine vine la putere, el funcţionează. În prezent, europenii vestici par obosiţi, iar cei estici par dezamăgiţi în raport cu democraţia, sau mai precis în raport cu exigenţa acesteia de a fi fără încetare relansată, regîndită, ameliorată, readaptată, repusă pe şine, reajustată… Într-un fel este şi de înţeles că omul oboseşte cînd i se cere să fie activ şi inteligent tot timpul.

Probabil că în următorii 30 de ani, ca să revin la previziunile lui Fukuyama, nu sfîrşitul istoriei ne ameninţă, ci sfîrşitul încrederii în democraţie.

Mişcarea „vestelor galbene“ din Franţa este simptomatică pentru un anume sentiment de nerăbdare apărut în arealul democraţiei, chiar şi acolo unde ea este stabilă şi solidă. Electoratul (prefer acest concept în locul celui de popor) îşi alege reprezentanţii, dar foarte repede începe să-i conteste. Prin incapacitatea lor de a-şi concretiza promisiunile, cei aleşi îşi pierd, de fapt, legitimitatea în foarte scurt timp. Societatea de consum, întreţinînd iluzia că putem avea totul aici şi acum, a devenit poate groparul democraţiei. 

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.