„Sînt ruda unui barosan“

Publicat în Dilema Veche nr. 614 din 18-25 noiembrie 2015
Cai frumoşi jpeg

„Encriptarea este la fel ca antibioticele: deşi nu ştim cum şi dacă funcţionează, trebuie să avem încredere că dă rezultate.“  – Internet Governance Forum, Brazilia, noiembrie 2015

– Da, domnu’, aşa cum zici! Mînca-ţi-aş deşteptăciunea şi poziţia ta de mare organ de organizaţie interguvernamentală! Numa’ că, deşi sună frumos şi cooleanu ce ai zis matale, avem o ditamai problema de logică. În primul rînd, ştim cum funcţionează antibioticele. Şi nu de acuş, ci de mai mult de un secol. Ştim şi că funcţionează. Nu de alta, dar dacă există un pericol de infecţie, fie iei antibiotice, fie – ca duşman al organului infectat – te pregăteşti de război şi cauţi instrumente ascuţite pentru amputare. Ca fost programator, pot să jur că ştim şi ce face encriptarea şi că funcţionează în marea majoritate a cazurilor. Desigur, nu merge în loc antibiotic, cum nici antibioticele nu merg în loc de encriptare.

Bănuiesc că există o strategie specială de recrutare a unor astfel de specimene, cu scopul de a creşte nivelul de fericire şi de a da speranţă oricărui tîmpit că poate ajunge, la un moment dat, cu pilele şi norocul potrivit, într-o funcţie de barosan prin guverne sau organizaţii internaţionale. Strategia asta este superfuncţională la noi. Nefiind pe drumuri săptămîna asta, am apucat să mă uit la televiziunile de ştiri.

Am văzut, printre altele, o emisiune în care un nene, prezentat de respectiva televiziune ca o super-speranţă a României noi, schingiuia nemilos logica şi limba engleză. Foarte sigur pe el, domnul în cauză discuta cu o doamnă ambasador, care înghiţea politicoasă tîmpeniile pe care le auzea despre ISIS şi Orientul Mijlociu. „Speranţa“ intră în standardul românului ajuns ambasador sau înalt oficial printr-o selecţie atentă a pilelor şi a trecutului de pupincurist sau „acoperit“. Am verificat şi e oficial: ambasadorii şi reprezentanţii României în instituţii internaţionale trebuie să fie fluenţi în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională. Cum de vreo zece ani tot întîlnesc penibili care ne reprezintă, am decis că o redefinire a standardului de cunoaştere a unei limbi străine este foarte necesară. Am încercat mai jos cîteva adăugiri:

Fluenţa în cel puţin o limbă de circulaţie internaţională. Româna, moldoveneasca, olteneasca, ardeleneasca, moţeasca, şmechereasca, păsăreasca cu pi sau cu mi nu se califică.

Fluenţa în limba engleză  sau franceză (de preferat în variantele vorbite de profesorii  din statele avînd engleza sau franceza ca limbi oficiale şi nu variantele din satul natal) este absolut necesară. Prin aceasta se înţelege capacitatea de a participa activ la o discuţie tehnică în engleză sau franceză şi capacitatea de a scrie personal şi nu prin interpuşi ceva publicabil într-un ziar sau jurnal ştiinţific în limba în cauză.

Participarea activă nu include datul entuziast din mîini sau din cap, ridicarea aprobativă a degetului mare sau repetarea entuziastă a unor construcţii lexicale complicate cum ar fi OK sau oui. Cititul rapid, în romgleză sau francoromână, al unui document pregătit de alţii nu se califică. Aşa cum nu o face nici terminarea facultăţii româno-americane sau certificarea de la o prestigioasă facultate, fie ea şi din Petroşani.

În cele cîteva ore risipite privind aşa-zise emisiuni de ştiri am descoperit o mulţime de domni şi doamne care este posibil să prefere cangrena penicilinei. M-am simţit şi eu un pic sado-masochist, căci, deşi eram clar lobotomizat de vorbele lor, tot încercam să pricep ce îşi dorea şleahta de încrîncenaţi, sfătuitoreţi şi politicieni avîntaţi de la televiziuni.

Plec în Armenia pentru o săptămînă şi sper să îmi mai revin. Armenia pare urmarea absolut firească a ceea ce am văzut pe la televiziunile noastre dragi. Radio Erevan e la cîteva minute de hotelul în care stau, aşa că am de gînd să mă duc şi să verific unele dintre concluziile cam îndoielnice ale săptămînii petrecute acasă.

E adevărat că:

– România reprezintă familia restrînsă sau extinsă a arhetipului politicianului şi televizoretului? Că grupul de prieteni sau partidul din care provine acesta şi mai ales şefii acestora reprezintă ţara?

– Expertizele obţinute prin experienţă directă în acte de corupţie, trafic de influenţă, populism, furt (incluzînd furtul intelectual), amnezie temporară, suspendarea selectivă a bunului-simţ sau a moralităţii, nepotism, sociopatie, discriminare, deşi larg răspîndite la nivelul clasei politice româneşti, rămîn absolut necesare pentru procesul de reformare a elitelor noastre?

– Motivaţii precum „Să facem şi noi nişte bani“, „Aşa vor serviciile“, „Dă bine la CV“, „Risc, dar îmi aranjez familia pe viaţă“, „Nu am făcut nimic în afară de politică toată viaţa“, „Dau din gură bine“, „Am opinii multe şi convingeri puţine“, „Sînt ruda sau amanta unui barosan“, „Dacă prostul/proasta poate, de ce nu şi eu?“, „Dau bine la televizor“, „Sînt viitoarea/viitorul Gabi Firea, Becali, Oprea, Ponta, Iliescu, Băsescu sau încarnarea secretă a arhanghelului Gabriel, a lui Dumnezeu sau a Ioanei d’Arc“ sînt necesare noi clasei politice româneşti?

Raportez dacă primesc răspunsuri.

Valeriu Nicolae este activist pentru drepturile omului și fondator al Policy Center for Roma and Minorities.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.