Splinternet

Publicat în Dilema Veche nr. 824 din 5–11 decembrie 2019
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Știrea poate părea cumva amuzantă: Rusia s-a hotărît să își facă propria variantă de Wikipedia. Bineînțeles, o variantă în limba rusă a enciclopediei online există de foarte multă vreme, însă guvernul rus e nemulțumit de ea și ar vrea-o înlocuită cu ceva care să corespundă propriei sale viziuni asupra lumii. Așa că Moscova va cheltui echivalentul a cîteva zeci de milioane de dolari pentru a crea un portal modern al cărui conținut va fi preluat din Marea Enciclopedie Rusă, editată sub supravegherea Academiei naționale.

Anunțul guvernului de la Moscova arată, pe de o parte, ca orice reacție de respingere a dominației culturale americane din ultimii douăzeci de ani în zona digitală – ușor ridicol și un pic îngrijorător. Asemenea decizii mai apar și prin alte state – în Franța, spre exemplu, Adunarea Națională decidea, în 2018, ca toate calculatoarele statului să abandoneze Google în favoarea unui motor de căutare local numit Qwant.

Însă Rusia, asemenea Chinei, a mers mult mai departe decît tradiționala aruncare pe fereastră a banilor publici de dragul unui moft local. În urmă cu o lună, o lege intitulată „Programul Național pentru Economie Digitală“ a intrat în vigoare în ciuda protestelor venite atît din zona experților, a activiștilor, cît și, într-o mai mică măsură, a mediului de afaceri. Legea dă guvernului rus posibilitatea să cenzureze mai ușor orice site sau aplicație pe care le găsește neconforme. Mai mult, pe lîngă controlul traficului, Rusia vrea ca, începînd din 2021, să aibă posibilitatea de a deconecta cu totul Internetul rusesc de cel internațional. Năstrușnicia asta vine după ce Kremlinul a început să se teamă că intervențiile sale prin politica altor state s-ar putea solda cu sancțiuni care să ducă pînă la deconectarea de la rețeaua globală.

Tendința internațională e clară. După zeci de ani de creștere și integrare, marile piețe digitale se despart unele de altele asemenea continentelor din Pangeea acum 175 de milioane de ani.

Internetul unic devine arhipelag, iar de pierdut au de pierdut nu numai marile companii digitale (Alphabet, Facebook, Amazon ș.a), ci mai ales utilizatorii. Pe piețe cum sînt Rusia sau China, guvernul decide ce găsești pe Internet. În Occident decid conflictele comerciale care, oricît de neplăcute ar fi, se rezolvă în cele din urmă prin compromisuri convenabile. Un exemplu în acest sens este regulamentul european privind protecția datelor care a dus la blocarea accesului către unele site-uri americane care nu au considerat necesar să se adapteze prevederilor sale. Acolo însă decizia aparține proprietarilor acelor site-uri, nu Comisiei Europene sau vreunuia dintre guvernele naționale.

Sigur, în acest proces apar și tot felul de victime colaterale cum ar fi producătorii francezi de vin, poșete și brînză, care au aflat zilele trecute că sînt pe cale să plătească  dublu pentru exporturi în Statele Unite. De ce? Pentru că statul francez a decis să impună o taxă  giganților digitali americani. Reacția administrației Trump poate fi sintetizată simplu: „Oh, dar avem taxe și în America!“. Dar, din nou, nu s-a pus nici o secundă problema ca guvernele francez sau american să limiteze accesul cetățenilor, proprii sau ai altora, la informație.

Între îngrijorările privind siguranța datelor private, practicile comerciale dubioase (Google și Facebook au un rol uriaș și încă insuficient discutat în necazurile pe care le întîmpină presa din toată lumea) își fac loc din ce în ce mai vizibil și interesele statelor. Tendința păcătoasă a oricărui guvern insuficient supravegheat de societate de a controla mințile, interesele și dorințele propriilor cetățeni pare să fie dominantă.

Soluții nu există, în afara unei solidarizări în rîndul statelor care pun încă preț pe libertate. Nimeni nu poate opri Rusia să decidă ce vor găsi rușii atunci cînd caută nume de disidenți, la fel cum nu poate opri nimeni China din repetatele încercări de actualizare a romanului 1984.

Ian Bremmer, un expert în politică internațională, propunea recent înființarea unei Organizații Mondiale a Datelor care să devină locul de negociere cu privire la riscurile și oportunitățile ce decurg din traficul mondial de informații. Statele occidentale ar folosi un astfel de cadru pentru a-și armoniza pozițiile înainte de negocieri mai dificile cu state precum Rusia, China sau Iran, care acționează deja pornind de la premisa că, mai devreme sau mai tîrziu, se vor decupla cu totul de la Internetul liber. Bremmer sugerează că momentul în care toată lumea va observa un Zid al Berlinului compus din biți nu e departe, iar Vestul trebuie să fie pregătit.

Altfel spus, „splinternetul“ – Internetul divizat – e aici și va rămîne cu noi în viitorul previzibil. Singurul lucru care se poate face e să nu fim totuși luați prin surprindere.

O memă care circula pe Internet acum vreo doi ani înfățișa o hartă pe care puteai vedea locurile de unde se conectau utilizatori ai unei populare platforme de gaming. Zeci de mii de puncte în aproape fiecare țară de pe pămînt. Cu excepția Coreei de Nord. Acolo era doar un punct și evident că oricine a văzut harta aceea s-a întrebat ce joacă Kim Jong-un. Căci cine altcineva ar fi putut avea un astfel de cont? Dincolo de glume însă, povestea asta e și un avertisment. Cine vrea să trăiască într-o țară în care e plauzibil un banc care sugerează că doar un singur om se joacă?

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.