Teoriile hazardului

15 aprilie 2020
Teoriile hazardului jpeg

Care este „enigma” întîmplării? Pînă în ce punct rămîne ea un „joc”, o „coincidență” și de unde începe, așa-zicînd, lecția sa ontologică? Mă credeți sau nu, aceste întrebări mi-au fost declanșate de o întîmplare. Am găsit, la un moment dat, în vechea bibliotecă a familiei, remarcabillul Dicționar al înțelepciunii, redactat de Th. Simenschy (Ed. Junimea, 1979), pe care l-am deschis, la întîmplare, fix la capitolul intitulat – cum altfel? – Întîmplarea (pp. 442-446). Acolo, grație efortului deosebit al fostului mare profesor ieșean, descoperi o sinteză a gîndirii filozofice legate de „întîmplare”, din epoca antică pînă în modernitate. Părerile sînt, desigur, împărțite. Unii tind să vadă „întîmplarea” ca pe o formă de transcendență imposibil de evitat, influențat, modificat ori dominat. Aceștia trebuie incluși în categoria scepticilor. „Totul se poate întîmpla, cînd o pune la cale zeul”, observă undeva Sofocle. La fel, Herodot: „Întîmplările conduc pe oameni și nu oamenii întîmplările”. De asemenea, Euripide: „O, Zeus, ce să spun? Că-i vezi pe oameni sau că-n zadar se crede aceasta despre tine și că întîmplarea este aceea care supraveghează toate lucrurile omenești?”. Și Demostene: „Mare rol joacă întîmplarea sau, mai bine zis, ea e totul în toate acțiunile omenești”. Și, în general, o linie lungă de filozofi, gînditori și scriitori care au văzut în hazard principiul motrice al existenței, baza inexpugnabilă a oricărui impuls. Pentru ei, a trăi înseamnă a-ți asuma iraționalul coincidențelor, a juca ruleta rusească la scară istorică.

Iată cîteva exemple: „Ca oameni, trebuie să ne așteptăm la orice întîmplare, căci nimic nu durează. Întîmplarea chibzuiește mai bine decît noi. Cît timp trăiești, nu poți spune – Nu mi se va întîmpla aceasta!” (Menandru), „Ceea ce se poate întîmpla unuia, i se poate întîmpla oricui. Ceea ce se poate întîmpla, se întîmplă la timpul său. Lucrul de care te temi se întîmplă mai iute decît lucrul pe care-l speri“ (Syrus), „Întîmplarea tîrăște după ea totul și norocul nesigur face vinovați pe cine vrea” (Lucanus), „Gîndește-te mereu că toate lucrurile, așa cum se întîmplă acum, s-au întîmplat și în trecut; și mai gîndește-te că tot astfel se vor întîmpla și în viitor” (Marcus Aurelius), „Nu numai trecutul își are fantomele sale; fiecare întîmplare ce trebuie să vină de acum înainte își are și ea spectrul ei, umbra ei; cînd sosește ceasul, viața intră în ea, umbra devine corp și pășește prin lume” (Bulwer), „Din întîmplare – aceasta este cea mai veche noblețe a lumii, pe aceasta am redat-o tuturor lucrurilor, eliberîndu-le de robia scopului” (Nietzsche), „Ceea ce n-a avut loc niciodată, poate avea loc mîine” (Maeterlinck). Pe scurt, întîmplarea s-ar înrudi așadar cu fatalitatea (chiar în varianta sa de fatum malus!), cu implacabilul pur. Nu trăim cu întîmplarea, ci tocmai din cauza ei și, lucru poate și mai grav, pentru ea. Întîmplarea face și desface istoria, acțiunile noastre premeditate, calculate, studiate constituind numai niște „aparențe” ontologice, niște „viclenii ale rațiunii”, cu o sintagma celebră a lui Hegel.

Se distinge însă și un grup – e drept, mult mai redus – de „optimiști”, cum ar veni, o categorie a raționalilor. Aceștia tind să vadă întîmplarea, paradoxal, ca parte dintr-un întreg „semnificant”, dintr-o schemă (pesemne, la rîndu-i, cu filiații transcendente, dar integrate, altfel, într-un pattern rațional) de fenomene cauzale, specifice sistemelor cu acțiuni determinate. În Republica, Platon este primul gînditor conciliant cu rolul „întîmplărilor” din viața noastră, observînd: „Zeul nu reprezintă cauza tuturor întîmplărilor, ci doar a celor bune”. Terentius merge chiar mai departe, constatînd dimensiunea benefică, providențială, a întîmplării: „Cît de adesea se realizează datorită întîmplării și hazardului ceea ce n-ai îndrăzni să dorești!”. În sfîrșit, Seneca inaugurează o direcție filozofică în care întîmplarea nu mai e văzută ca hazard, ci ca efect al unei rațiuni superioare: „Să cercetăm dacă nu cumva și lucrurile despre care se spune că sînt întîmplătoare nu sînt supuse unei anumite legi și dacă nu cumva nimic din lumea aceasta nu se ivește pe neașteptate sau în afara ordinei”. O direcție continuată în modernitate de către Schopenhauer: „Acestui mundus phenomenon, în care stăpînește întîmplarea, îi stă la bază, totodeauna și pretutindeni, un mundus intelligibilis, care stăpînește însăși întîmplarea”. Într-adevăr, am frecvent sentimentul că tot ceea ce trece drept aleatoriu, circumstanțial, ocazional – întîmplător deci –, în existența individuală ori colectivă, descrie, un „pre-determinism”, o „sutură” a destinului.

Privindu-ți viața, îți dai seama că nimic nu a fost „întîmplător”, că totul a avut un design, în interiorul căruia fragmentele s-au unit, poate, nesincronic, dar ultimativ, coerent. „Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.