Tiparul nostru animalic

Publicat în Dilema Veche nr. 896 din 10 - 16 iunie 2021
Despre destin, tras la sorți, „orbie” și unde le poți găsi jpeg

Șerban, să-i spunem, este elev în clasa a XII-a. Una dintre cele patru sau cinci clase de a XII-a dintr-un liceu teoretic oarecare, dintr-un oraș oarecare. E mai pirpiriu, mai puțin dezvoltat fizic în comparație cu majoritatea colegilor săi, nu e nici foarte înalt. Dar față de Popan, dintr-a XII-a C, e chiar mititel, iar Popan are sala de clasă exact lîngă toaleta de la parter și de obicei stă în preajma acesteia. Popan e „lucrat”, mare, mușchi și fibre, și o privire care te îngheață. A sunat de ieșire în pauză, iar Ștefan se apropie de profesor, așteptînd să iasă ceilalți colegi în pauză. „Ce-i, Ștefan?”, îl întreabă profesorul. „V-aș ruga să mă însoțiți pînă la toaletă, să vin împreună cu dumneavoastră, cînd mergeți spre sala profesorală!” „Dar de ce să te însoțesc la toaletă? Ce s-a întîmplat?” „Nimic, dar știți, dacă mă vede Popan, dintr-a XII-a C, vine lîngă mine și-mi tot șoptește la ureche: poponarule! Și nu-mi place...”

Nu contează absolut deloc în această poveste orientarea sexuală a lui Ștefan. O poveste care e doar o versiune a celor nenumărate prezente în mediul școlar și care poartă același titlu: bullying-ul din școli. Am mai scris despre acest subiect cîteva articole sub titlul generic Imaginează-ți că ai un copil. Ce faci cu el? La vremea respectivă trăiam ca părinte această realitate și ea s-a schimbat doar odată cu mutarea fiului meu în altă școală, pentru că acolo nici diriginta, nici majoritatea profesorilor, nici directoarele nu recunoșteau că există această problemă în școala „lor”. Cadre didactice care pentru mine și-au pierdut definitiv calitatea de „oameni”. Știau situații concrete, dar le considerau izolate, nu le dădeau importanță, nu căutau soluții reale pentru rezolvarea lor, pentru că asta ar fi dus poate la tensiuni cu părinții elevilor agresori și la scăderea renumelui școlii.

Revin acum asupra subiectului ca urmare a cazului din Școala „George Bacovia“ din Capitală. Un copil de clasa a VII-a, care s-a aruncat în gol, ca urmare, se pare, a repetatelor agresiuni verbale și poate fizice uneori ale colegilor săi. Mărturii ale altor elevi vin în sprijinul acestei ipoteze. Ar trebui să ne fie tuturora foarte clar că un astfel de incident nu are loc în absența unei hărțuiri repetate, că nu poate fi tratat ca un caz „nefericit”. O astfel de reacție a unui copil se naște ca urmare a unei acumulări de frustrări și de tensiuni care i-au afectat stima de sine și l-au împins înspre un gest extrem. Care, spre norocul celor vinovați, spre bucuria părinților și a copilului însuși, în acest caz nu s-a încheiat tragic. Dar putea să se încheie altfel.

Ce vreau, însă, este să subliniez reacția directoarei. Aceasta afirmă că: „Am întrebat dacă supărarea lui merita aşa gest, a zis nu. El este o fire mai taciturnă, așa…”. Ce abordare! Deci asta este ceea ce trebuie să faci tu, ca adult și ca educator, ca director de școală, să îl întrebi dacă merita făcut un astfel de gest? O întrebare care orientează vinovăția tot spre victimă. Alți profesori au declarat că nu există probleme serioase de hărțuire între copii în clasa și în școala respectivă. Că doar se mai împing, așa, pe scări. Oamenii ăștia nu au cunoștințe rudimentare de psihologie și nu ar avea ce să caute nu pe funcții, ci în învățămînt în general. Și ca ei sînt mulți.

Vă sună cunoscută, desigur, vechea mentalitate: femeia e vinovată, pentru că s-a îmbrăcat provocator, nu violatorul. El doar și-a urmat impulsul, instinctualitatea, pe care nu o poți alege, e un dat. Așa este, e un dat, dar alegerea de a o ține în frîu este a ta. Nu dezvolt în această direcție discuția, poziția mea e clară: nici nu poate fi urmă de circumstanțe atenuante în privința violatorului sau de vinovăție în privința victimei. De ce aduc însă în discuție această situație? Pentru că similară este poziția pe care ar putea-o avea unii în cazuri de genul celui petrecut în școală. Am auzit oameni care porneau de la ideea că elevul nu era destul de „călit”. Că această practică de a-i „căli” pe copii ne lipsește, am pierdut-o. Dar privind astfel lucrurile, orientăm vinovăția tot spre victime, nu spre agresori. Copiii care îl provocau să sară, care îl persiflau luîndu-i în derîdere curajul, scapă aici din schema rezolvării. E același mecanism mental ca acela din tiparul cu violul.

Poziția ministrului mi s-a părut corectă. Apelul la empatie, cercetarea cazului, promisiunea unor mecanisme de consiliere mai consistente. Toate acestea trebuie orientate dublu: atît înspre conștientizarea și evitarea comportamentelor de tip victimă, cît și înspre evitarea nașterii comportamentelor de tip agresor. Efortul nu trebuie orientat doar înspre dezvoltarea mecanismelor de reziliență, ci și înspre atenuarea celor care pot duce la satisfacerea propriei plăceri prin violență, de orice fel ar fi ea.

Cel mai grav mi se pare că școlile încearcă să ascundă sub preș astfel de realități. În loc să asume existența lor, să ceară sprijin de specialitate – căci nu, profesorii de diverse discipline nu au competență în gestionarea acestui fenomen. În nici o situație de viață, indiferent de domeniu, ignorarea unei probleme nu duce la rezolvarea ei.

În școală, efortul dublu orientat, despre care spuneam mai sus, trebuie de urgență asumat. Pentru că, deși nu se vede, poate, bullying-ul este un fenomen. Și chiar dacă, în calitatea noastră de animale, funcționăm și pe principiul selecției naturale, în calitatea noastră de oameni, cu o dezvoltare cognitivă și emoțională superioară, putem găsi alte formule de a evolua decît cele ce țin de tiparul pur animalic.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.