„Vestele galbene“ franceze şi Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 822 din 21–27 noiembrie 2019
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

Sîmbătă, 16 noiembrie, mediile de informare au difuzat de la Paris, din nou, imagini de o mare tristeţe: vitrine sparte, panouri publicitare făcute ţăndări, maşini răsturnate, pubele şi mobilier urban incendiate, înfruntări violente între grupuri de indivizi mascaţi şi poliţie, un monument din Piaţa Italiei profanat cu bare de fier, pompieri împiedicaţi să intervină împotriva flăcărilor… La ora prînzului, din Piaţa Italiei situată în sudul capitalei franceze se auzeau bubuituri şi sirene ale maşinilor poliţiei. La numai cinci minute de mers cu pasul, însă, pe Rue Mouffetard, oamenii îşi făceau liniştiţi piaţa, iar terasele cafenelelor erau pline. Locuitorii din cartier, mai ales cei din blocurile-turn, au urmărit de la ferestre şi de la balcoane toată agitaţia, au văzut cum zburau prin aer pietrele cubice extrase din caldarîm şi cum de mai multe ori grenadele lacrimogene trase de poliţie au provocat perdele de fum. Cîteva posturi de televiziune au transmis în direct ceea ce se întîmpla mai ales între Place de la Bastille şi Place d’Italie. Altfel spus, modul în care indivizi ultraviolenţi au ţinut să marcheze trecerea unui an de la izbucnirea mişcării „vestelor galbene“ în Franţa.

Cel puţin două lucruri extrem de grave s-au întîmplat în ultimele 12 luni în Franţa drepturilor omului, a idealurilor universaliste şi a democraţiei.

În primul rînd, s-a produs o banalizare mediatică fără precedent a violenţei. În al doilea rînd, „vestele galbene“ l-au frînat pe Emmanuel Macron în elanul său reformator, ceea ce îi subminează credibilitatea şi în calitate de lider european. 

Revin la fenomenul violenţei. O idee foarte periculoasă şi-a făcut drum în spiritele multor contestatari, şi anume că, fără violenţă, cetăţeanul aflat în stare de precaritate nu poate atrage atenţia asupra revendicărilor sale. Mulţi oameni pe care i-aş numi normali cred acum, în Franţa, că Puterea nu va ţine seama de ei şi nu le va acorda nici o consideraţie dacă nu vor ataca simbolurile, de preferinţă capitaliste, din marile oraşe şi dacă nu vor demonstra că ei înşişi reprezintă o forţă. Această idee larg vehiculată mai ales în primele trei sau patru luni ale mişcării a atras la manifestaţiile săptămînale ale „vestelor galbene“ numeroase grupuri de inşi numiţi în Franţa casseurs. Ei şi-au oferit oarecum „serviciile“, ca şi cum ar fi propus un pact: voi manifestaţi paşnic, iar de partea cu violenţa ne ocupăm noi. Printre aceşti „voluntari“ dispuşi să-şi rişte uneori chiar şi viaţa numai de dragul înfruntărilor cu poliţia se numără, aşa cum spunea chiar ministrul de Interne Christophe Castaner, mulţi „barbari, brute şi imbecili“. Mai dramatic este însă faptul că unii dintre ei fac parte din diverse facţiuni ale extremei stîngi sau ale radicalilor de stînga. Iar atacurile lansate de ei împotriva simbolurilor Republicii franceze şi ale democraţiei nu vin din pulsiuni huliganice, ci în urma unei îndoctrinări metodice prea puţin denunţată în Franţa. În mod tradiţional, sperietoarea ideologică în spaţiul politic francez este extrema dreaptă. Extrema stîngă beneficiază de un fel de clemenţă, ca şi cum idealurile ei ar fi, în esenţă, nobile…

„Vestele galbene“ au reuşit în ultimele 12 luni să blocheze reforme importante în Franţa, o spun cei mai mulţi comentatori politici avizaţi. Iar în perspectiva prezidenţialelor din 2022 s-ar putea ca preşedintele Emmanuel Macron să evite anumite şantiere esenţiale în materie de reforme pentru a nu amplifica nemulţumirile populare. Or, o Franţă blocată nu va putea să cîntărească mult într-o Europă care şi ea este paralizată în multe privinţe.

În perioada cînd Barack Obama se afla la Casa Albă, el o considera pe cancelara Angela Merkel drept adevăratul lider al Europei şi nu făcea eforturi să ascundă această convingere a sa. În ultimul timp, în contextul în care Angela Merkel se află într-o fază de sfîrşit de carieră, Emmanuel Macron s-a arătat foarte activ în materie de propuneri europene, considerînd că este momentul să preia el rolul avut pînă acum de doamna Merkel. Recent, şeful statului francez a respins categoric ideea integrării europene a Albaniei şi a Macedoniei de Nord, considerînd că, înainte de toate, Uniunea Europeană trebuie să treacă printr-o fază de aprofundare. A cerut insistent ca divorţul de Marea Britanie să se pronunţe cît mai repede pentru ca Europa să iasă din acest lung litigiu şi să se poată concentra pe reconstrucţia ei. I-a mobilizat pe europeni, cu unele rezultate palpabile, ca să apară uniţi în faţa Chinei… Emmanuel Macron mai cere „europenizarea“ Alianţei Atlantice şi semnarea unui nou acord securitar cu Rusia (ceea ce provoacă îngrijorare în Europa de Răsărit). Pentru a rezuma, putem spune că şeful statului francez este în prezent cel mai activ lider european în materie de idei şi iniţiative.

Sigur că Franţa, după ce Marea Britanie va ieşi din Uniunea Europeană, va avea cîteva atuuri pentru a pretinde la leadership-ul Europei: ea va fi singura ţară a Uniunii Europene care să dispună de arma atomică şi de un loc permanent în Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Mai rămîne însă ca Franţa să poată transmite lumii o imagine mai bună pe plan intern…

Sîmbătă, 16 noiembrie, „vestele galbene“ urmau să-şi dea rendez-vous în Piaţa Italiei pentru o manifestaţie iniţial autorizată de prefectura pariziană. S-a întîmplat însă, în acea zi, un lucru fără precedent (cel puţin în ultimii 30 de ani de cînd trăiesc eu în Franţa): autorităţile au remarcat că numărul de „barbari“ era mult prea mare şi atunci au interzis manifestaţia.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.