Vor plăti pensionarii pentru sănătate?

Publicat în Dilema Veche nr. 87 din 15 Sep 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ministrul Sănătăţii discută despre contribuţii plătite de pensionari şi agricultori. La cum arată spitalele din România nu s-ar spune că fondul de sănătate a mers cîţiva ani cu surplus. Şi totuşi aşa s-a întîmplat. Ba chiar, unii decidenţi, cum este Sorin Oprescu, se plîngeau sistematic de faptul că surplusul de la Sănătate este redirecţionat spre alte nevoi, cum ar fi pensiile sau educaţia. Bugetele sociale au funcţionat pe principiul vaselor comunicante: cînd unul era în deficit, Ministerul de Finanţe "împrumuta" de la celelalte. Şi pînă acum doi ani bugetul de sănătate mergea oarecum bine, măcar comparativ cu boala cronică de la pensii. Dar din 2004 a trecut pe deficit, deşi "deficit" este un termen relativ, cîtă vreme banii sînt gestionaţi la grămadă de Ministerul de Finanţe. Să spunem că a început să consume mai mult decît încasează. Aşa că, în 2004, Guvernul a trebuit să vină cu bani de la bugetul de stat. Iar în noiembrie 2004, casele de asigurări judeţene au primit verde să cheltuiască 800 de miliarde din banii pe 2005. Practic, zilele bune în care sistemul de sănătate se plîngea că îi este confiscat surplusul s-au terminat. Acum logica vaselor comunicante ar trebui să intre în funcţiune. Dacă sănătatea este pe minus, trebuie să luăm bani de la fondul de pensii ca să acoperim gaura. Pensii, am spus? Dar acolo e o criză mai veche, cîtă vreme avem 4,5 angajaţi la 4,6 pensionari. Avem deci doi miniştri: un Eugen Nicolăescu care îşi ştie situaţia din sănătate şi un Gheorghe Barbu care îşi apără nevoile şi sărăcia din sistemul de pensii. Şi pentru că, atunci cînd e criză, se caută justificări principiale, Nicolăescu susţine principiul: beneficiază toţi, trebuie să plătească toţi. La prima vedere, are dreptate. Aşa cum este acum, fondul de sănătate se bazează doar pe taxarea salariaţilor. 47,2% din veniturile sale vin de la angajatori (partea din CAS plătită de patron) şi 46,3% vin de la angajaţi. Deci, cei 4,5 milioane de angajaţi plătesc peste 90% din banii pentru sănătate pentru toţi românii. Un mic procent mai vine dinspre fondul de şomaj. Cum şomerii beneficiază de asistenţă medicală, dar nu plătesc direct, ci banii vin de la fondul de şomaj, ministrul Sănătăţii s-a gîndit că aşa ar trebui să facă şi pensionarii, şi agricultorii. Problema de principiu este că pensionarii au contribuit deja la sistem pe vremea cînd aveau salariu, deci nu ar mai avea de ce să plătească din nou. Şi dacă întreaga filosofie a asigurărilor de sănătate de la noi se bazează pe principiul solidarităţii (plătim toţi cînd putem, beneficiază unii cînd au nevoie), atunci pensionarii şi-au plătit deja partea lor. Cu agricultorii este mai complicat. De fapt, cînd vorbim despre agricultori în acest caz, ne referim la foştii lucrători de la CAP. Agricultorii în puterea vîrstei după 1989 ori lucrează suprafeţele de subzistenţă (fără nici o contribuţie socială şi deci fără pensii pe viitor, dar asta este o bombă socială ce ni se va sparge în cap ceva mai încolo), ori sînt salariaţi la fermele mari apărute în ultimii ani, deci plătesc asigurarea. Foştii CAP-işti au fost în situaţia ingrată de a nu fi contribuit la asigurările sociale înainte de 1989, deci nici la pensii, nici la sistemul de sănătate. Cum nu era posibil să laşi milioane de oameni fără pensie şi fără asistenţă medicală şi nici nu ar fi fost drept (nu au ales ei să nu contribuie, aşa a fost atunci sistemul, au muncit în condiţiile date), statul a trebuit să aibă grijă de ei. Le-a dat pensii după 1989, care oricum sînt de trei ori mai mici decît pensiile foştilor salariaţi (pensia medie de stat în iunie 2005 este 2,6 milioane, pentru agricultori e 821.568 lei vechi). Cum de cîţiva ani se încearcă punerea sistemului de sănătate pe baze contributive, de ne-am ales toţi cu carnetele de asigurat ce mai mult ne încurcă, se ridică din nou problema de principiu: dar foştii CAP-işti? Pe drept cuvînt, asociaţiile de pensionari au sărit ca arse la ideea ministrului, spunînd că este inuman ca la nişte pensii atît de mici să se ceară noi contribuţii. Cifrele le cam dau dreptate. Pensia lunară a CAP-iştilor este cît o masă de trei persoane la un restaurant modest din Bucureşti. Pensia de la stat e cît aceeaşi masă la un restaurant cu fiţe. Să te gîndeşti la noi contribuţii înseamnă cel puţin o prostie politică. Dar tot domnul Nicolăescu ne linişteşte: "veniturile noilor contribuabili nu vor fi afectate de plata contribuţiilor". Premierul Tăriceanu, la rîndul său, a ţinut să ne asigure că oamenii nu vor plăti în plus, se va face doar un transfer între fondurile bugetare. Deci răspunsul la întrebarea din titlu este "nu". De fapt, se va pune în funcţiune principiul vaselor comunicante enunţat mai sus: luăm de unde avem. Problema este că fondul de pensii e falimentar, dacă ar fi fost o firmă, ar fi trebuit închis demult. Avem deci două fonduri bugetare, amîndouă cu deficite importante, care ar trebui să se susţină reciproc. Vasele comunicante nu mai funcţionează pentru că ambele vase sînt găurite. Aşa că pînă la urmă se va aduce un vas mai mare care să rezolve problema. Adică se va umbla la bugetul de stat. Deja se întîmplă asta. Ministrul Sănătăţii spune că va rezolva problema datoriilor restante şi se va ajunge ca Sănătatea să aibă 5% din buget, un record. Aşa o fi, dar atunci de ce mai este nevoie, să enervezi cîteva de milioane de oameni cu venituri mizere, cînd întreaga discuţie se reduce la un artificiu birocratic?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.