Vulnerabilitatea are ceva fermecător în ea

Publicat în Dilema Veche nr. 926 din 6 – 12 ianuarie 2022
FILIT – Iași 2021 jpeg

Scriu acest articol în ultima zi a anului 2021, deși el va fi primul pe care-l voi publica în anul 2022. Ultimul articol al unui an este oarecum greu de scris. Vrînd-nevrînd, o dai spre bilanțuri, pentru că așa te duce inima. Un bilanț al anului, din perspectivă sistemică, am făcut deja, într-un articol scris la două mîini, cu Monica Halaszi, pe platforma Scoala9.ro, așa că acum sînt tentat mai degrabă spre o sinteză mai personală. Mai mult despre experiența mea de scriere, în calitate de livrator săptămînal de text, și despre alte cîteva revelații.

Un principiu pe care mi l-am stabilit încă de la primul articol scris în Dilema veche a fost să nu răspund niciodată la comentariile pe care alți cititori le vor pune la articole. De ce? Pentru că riscul de a ajunge într-un abis al controverselor și poate chiar al invectivelor, al injuriilor, al furiei și al agresivității este enorm. În fond, ce am de spus, spun în articole.

Nu există aproape nici un text la care toată lumea să reacționeze pozitiv. Întotdeauna vor exista oameni care vor fi împotriva ideilor tale. N-am nici o problemă cu ei. Diversitatea opiniilor mă bucură, pentru că îmi face loc și mie să exist. Ceea ce am descoperit este că oamenii nu fac diferență între fapte și opinii, că cer adevăr crezînd că ei îl dețin, atunci cînd totul se învîrte de fapt în jurul unor percepții subiective. Eu nu fac jurnalism de investigație, scriu articole de opinie, chiar dacă observaționalul este instrumentul meu de măsură.

Cu ce-am crescut eu în acest an? Am încercat să fac o analiză a acestei creșteri, dacă există sau dacă nu există. M-am observat cît am putut de atent. Cu siguranță, ceea ce mi s-a consolidat este convingerea că educația prezentului și a viitorului, atît cît îl putem scruta, trebuie să se așeze mai stabil și mai ferm în paradigma curriculară a dezvoltării personale. Majoritatea articolelor pe care le-am scris în 2021 au atins cel puțin tangențial această problemă. Și am auzit de nenumărate ori că mi se atrage atenția asupra faptului că nu poți ajunge la competențe ce țin de această paradigmă fără să ai la bază cunoaștere, informație. Firește, niciodată nu am susținut că s-ar putea. Pe de altă parte, și cunoașterea în sine este un construct. Cît și ce trebuie să cunoaștem și în ce ambalaj mentalitar și ideologic îmbrăcăm această cunoaștere? Cultura în sine este o convenție, iar educația instituționalizată se bazează pe o selecție a acumulărilor culturale și științifice. Dacă în privința celor științifice poate că doza de obiectivitate a selecției este mai plauzibilă, în ceea ce privește cultura umanistă, lucrurile sînt mai fluide. Evoluția culturală este în sine bazată pe convenții, valorile culturale se validează contextual și se pot schimba, după cum și interpretarea lor poate cunoaște modificări paradigmatice în funcție de schimbările de percepție pe care spiritul veacului, ca să îl amintesc pe Lovinescu, le generează.

Ei bine, nu cred, așadar, că e cazul să mă justific în fața cuiva care îmi atrage atenția că în spatele competențelor ce țin de o paradigmă curriculară trebuie să se afle cunoștințele. E de la sine înțeles acest lucru. Și mă bazez pe ceea ce indică Recomandarea Consiliului Europei din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții: „Competențele-cheie sînt acele competențe de care au nevoie toți cetățenii pentru împlinirea și dezvoltarea personală, ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială, un stil de viață durabil, o viață de succes în cadrul unor societăți pașnice, o gestionare a vieții care ține seama de aspecte legate de sănătate și cetățenie activă”. Mă interesează, deci, cum selectăm cunoștințele și ce înveliș de semnificații și de interpretări mijlocim să ajungă prin ele înspre elevi, înspre copiii noștri, pentru ca ele să îi ajute să ajungă la obiectivele menționate în documentul european.

Nu este prima dată cînd o spun. Văd axa modelului curricular al dezvoltării personale cu trei componente aflate în relație de interacțiune progresivă: cunoaștere, autocunoaștere și acțiune pozitivă asupra sinelui. Un parcurs acțional dublu orientat, pe de o parte spre dezvoltarea intelectuală centrată pe procese cognitive și acumulare de informație (conținuturi), pe structurarea competenței de a ști să înveți, dar și pe metacogniție, pe înțelegerea sinelui și a prejudecăților (credințelor limitative), de acceptare a propriilor emoții și sentimente, de identificare a limitelor personale și de dezvoltare a abilităților personale, cu asumarea a ceea ce înseamnă să fii om, cu manifestarea responsabilității, cu empatie față de sine și față de ceilalți și pe dezvoltarea morală. Și ca să mă refer, în final, aplicat, la domeniul specialității mele, cred că demersul educațional trebuie să urmărească, prin intermediul textelor de diverse tipuri, formarea unor mecanisme psihologice suportive în dezvoltarea personală (încrederea în sine, asumarea creatoare, curajul, echilibrul etc.), observarea unora de apărare, dar cu potențial angoasant (insecuritatea, rușinea, lipsa de autenticitate, frica etc.) și dezvoltarea unor abilități de reziliență în raport cu propriile reacții emoționale și cu reacțiile celor din jur (vulnerabilitatea, curajul eșecului, acceptarea propriilor imperfecțiuni, evitarea autopedepsirii etc.).

Cred că cel mai mare cîștig al anului care se încheie (se va fi-ncheiat cînd veți citi aceste rînduri) este, pentru mine, că nu mă mai sfiesc să vorbesc despre slăbiciuni, vulnerabilități, emoții și sentimente. Că am înțeles mai clar faptul că vulnerabilitatea are ceva fermecător în ea și că manifestarea ei are darul unei intimități aparte.    

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.