Nervi academici, calm dilematic - din nou despre editarea electronică a lui Eminescu -

Publicat în Dilema Veche nr. 278 din 13 Iun 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dl academician Eugen Simion găseşte cu cale să răspundă articolului meu, "Manuscrisele eminesciene, între fantasmă culturală şi obiect de studiu" (apărut în Dilema veche, nr. 272, din 30 aprilie 2009), în Cultura, sub titlul "Nervi de primăvară" (http://www.revistacultura.ro/_EUGEN_SIMION/ Nervi_de_prima...). Nu trimite la textul Dilemei vechi, contrar practicilor curente ale polemicii, întrucît o acuză că e angajată dintotdeauna în campanii de contestare a valorilor actuale ale culturii române, inclusiv a domniei sale: "Nu îmi aduc aminte ca, în ultimii 20 de ani (sau, mă rog, de cînd apare revista), să fie pomenit numele meu altminteri decît însoţit de adjective ce pot ruşina chiar şi pe îngeri". Fraza aceasta ar trebui să dea măsura "înălţimii etice" şi a pretenţiei de adevăr a "Nervilor de primăvară"; în fapt, indiferent despre ce ar scrie, Dilemei vechi nu îi stau în fire cuvintele "ce pot ruşina chiar şi pe îngeri" pentru că vulgaritatea nu e dilematică. Dar " înainte de a răspunde obiecţiilor ce i le adresam " E.S. construieşte un întreg scenariu al dilematicilor ("procurorii de serviciu din presa românească") care, în opinia domniei sale, ar desfăşura "atacuri sîngeroase la persoană" împotriva marilor ctitori de cultură. Întrucît articolul meu nu era nici sîngeros (?), nici nu folosea cuvinte necuviincioase pentru urechile (de înger??) ale filologilor specialişti în ediţii genetice, pot spune, cu o frază plăcută şi lui E.S., că tot acest incipit războinic-lamentos al textului său "nu e în chestie". Îl rog, totuşi, să producă dovezile concrete şi exacte ale incriminatelor cuvinte de ruşine, publicate despre domnia sa, în Dilema veche, pentru a nu da impresia că îşi croieşte o aură de erou pe neadevăruri. La fel, cred că "nu sînt în chestie" detaliile şi aluziile alunecoase, bagatelizante, "din auzite", la competenţele ştiinţifice şi poziţiile academice ale celor vizaţi de răspunsul său: "Mircea Vasilescu, actualul şef al Catedrei de literatură română, păstorită altădată de G. Călinescu" (ce decădere, se înţelege...), respectiv subsemnata, "profesoară universitară şi, după cîte aud, conducător de doctorat şi prodecan sau decan al Facultăţii de Litere, acolo unde au fost mari profesori... Mircea Zaciu şi Marian Papahagi". Dl academician, de data asta, nu a auzit chiar bine, dar ce contează, important e să "sugerăm" că universitatea se duce, nu-i aşa, de rîpă, cu asemenea oameni... Abilitatea lui E.S. de a construi discursuri insinuante reuşeşte întotdeauna să mă surprindă. Dincolo de uimire, şi în primul rînd din respect pentru cititorii Dilemei vechi, voi încerca să răspund punctual "Nervilor de primăvară". Nu e uşor, pentru că " deşi îşi numerotează paragrafele ca şi cum ar vrea să-mi dea o replică exactă şi tehnică " E.S. nu răspunde, efectiv, obiecţiilor, ci doar le ia în rîs ca neprofesioniste şi calomnioase. Discuţia alunecă abil de la calitatea unui efort editorial (discutabil), făcut pe (mulţi) bani publici " ceea ce este, deocamdată, ediţia anastatică a caietelor eminesciene " la alte aspecte, colaterale, nici ele redate exact. 1. Într-adevăr, deplîngeam starea ediţiilor critice complete ale operelor scriitorilor români, mari şi mici; îmi menţin opinia că sînt puţine, incomplete, neterminate, că peisajul filologic românesc este, din unghiul acesta, în continuare descurajant. Optimist şi revoltat, dl academician enumeră ediţiile Eminescu, Creangă, Caragiale (neterminată, totuşi), Slavici (nepublicată, încă), Barbu, Bacovia, Cantemir, conchizînd că "Doamna prodecan n-a numărat bine steagurile". Sînt invocaţi şase autori clasici. Şi gata. Să zicem că ar fi şaisprezece, şi tot sînt puţini, prea puţini pentru un secol de ediţii filologice moderne. În schimb, e involuntar sugestivă figura "numărării steagurilor", pentru lista pe baza căreia E.S. însuşi se declară mulţumit de starea de fapt a ediţiilor noastre critice: şase autori, dintre care doi cu ediţii incomplete, deci " destui, mulţi, în sfîrşit, să trăiască! 2. Nu revin asupra lipsei de profesionalism a multora dintre ediţiile ne varietur ale autorilor literaturii române recente şi contemporane. Fără să generalizez (unele ediţii sînt apreciabile, altele " multe " nu, spuneam), dau doar referinţa exactă a exemplului pe care îl invocam: Şt. Aug. Doinaş, Opere, vol 1-3, Bucureşti, Editura Naţional, 2000, Colecţia "Opere fundamentale ale literaturii române", coord. Dan Chiriac, Violeta Borzea, tehnoredactor Răzvan Soare. Design-ul volumelor aminteşte de Pléiade, nu întîmplător. În schimb, ediţia nu are nici un aparat critic, doar indică (la cuprins) anii de apariţie (nu şi locul) volumelor antologate: din punct de vedere filologic, este inutilizabilă. Îi invit pe cititori să se convingă singuri. 3. Nu am afirmat că ediţia Perpessicius este "perfectă, ireproşabilă, de neclintit", cum îmi răstălmăceşte E.S. opinia, nici că "tot ceea ce este în această ediţie e sfînt şi bătut în cuie", ci " repet " că "Oricîte observaţii şi critici ar avea specialiştii la adresa

Comuniştii au simţul valorii jpeg
Comuniştii au simţul valorii
În mod surprinzător, comuniştii au simţul valorii. Un simţ al valorii însă monstruos, cu care îi identifică pe oamenii superiori ca să îi distrugă. Ei nu se folosesc în evaluarea semenilor de sensibilitate, cultură, spirit critic, bun-gust, pentru că nici nu au asemenea mijloace.
Alianţa s a dezbinat  Punct şi de la capăt jpeg
Alianţa s-a dezbinat. Punct şi de la capăt
Încă de la naşterea sa, NATO a fost concepută nu doar ca o alianţă convenţională împotriva ameninţării militare sovietice, dar şi ca o instituţie menită să protejeze valorile liberal-democratice occidentale şi a normelor din spaţiul euroatlantic. Mărturiile istorice indică faptul că fondatorii NATO – elitele din rîndul factorilor de decizie din Marea Britanie, Canada, Statele Unite, Franţa şi statele Benelux-ului – împărtăşeau viziunea potrivit căreia ţările lor aveau nevoie de un sistem interna
Guvernele trebuie să redea încrederea, nu să sperie oamenii jpeg
Mitul statului social sau cum să tai unde doare mai tare
De la o vreme încoace, de cînd au fost anunţate măsurile de austeritate, în discursul public s-a încetăţenit ideea că sîntem un popor de asistaţi social, de leneşi care trăiesc pe banii altora în loc să muncească. Trîntori şi milogi care cumulează nemeritat diverse ajutoare sociale, pensionari pretins orbi care conduc maşini pe şoselele patriei şi sug din banii celor ce trudesc din greu – cam asta e imaginea căreia actualul Guvern şi-a propus să-i pună capăt.
Pericolul insularizării Europei  în islamofobie jpeg
Pericolul insularizării Europei în islamofobie
Din Norvegia în Italia, Europa este tot mai preocupată de tema „musulmanilor din interior“. Sînt aceştia o ameninţare pentru societatea sau cultura politică europeană? Cît de justificată este teama de Eurabia? Dilema veche publică a doua parte a interviului realizat de FP România cu Dragoş Stoica, expert român în studii islamice, pentru ediţia curentă a revistei.
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Contrainsurgenţa, după americani
Truismul zilei în mediile de securitate este că pentru a cîştiga un război trebuie să înţelegi natura sa particulară. Insurgenţa şi războiul de gherilă se deosebesc fundamental de conflictul convenţional, distincţia fiind esenţială. America a eşuat în Vietnam şi, iniţial, în Irak, pentru că a luptat împotriva unei insurgenţe aplicînd regulile războiului convenţional. Ce presupune insurgenţa? Care sînt lecţiile operaţionale învăţate în Irak? Sînt transferabile şi campaniei din Afganistan? În aces
„Ai patronul pe care ţi l educi” – interviu cu Cătălin TOLONTAN, redactor şef Gazeta Sporturilor jpeg
„Ai patronul pe care ţi-l educi” – interviu cu Cătălin TOLONTAN, redactor-şef Gazeta Sporturilor
Cătălin Tolontan are un blog de succes la www.tolo.ro. Deşi ziar de sport, Gazeta a avut cel mai mare succes de presă în 2009 făcînd o serie de anchete solide despre fostul ministru Monica Ridzi, care a dus la demisia acesteia. Deşi ziarist sportiv, Tolontan a publicat în plină campanie electorală două interviuri cu Traian Băsescu şi Mircea Geoană. Mi se pare oarecum simbolic faptul că avem această conversaţie chiar în timp ce Traian Băsescu depune jurămîntul în faţa Parlamentului. Aţi avut un
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png
Manuscrisele eminesciene - între fantasmă culturală și obiect de studiu
Rămase într-o ladă la Titu Maiorescu, dăruite Academiei, descifrate cu elan şi comentate artistic (exegeza lui G. Călinescu) sau " dimpotrivă " restituite cu minuţie şi studiate aidoma (exegeza lui Perpessicius), manuscrisele eminesciene au avut parte de destinul ambiguu, la noi, al monumentelor naţionale.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.