Dilema eternei tranziţii

Publicat în Dilema Veche nr. 469 din 7 - 13 februarie 2013
Ce ştii să faci? jpeg

Dilema e veche de numai nouă ani (din ianuarie 2004), dar exista, ca „săptămînal de tranziţie“ de unsprezece ani (din ianuarie 1993). Sărbătorim, aşadar, cu totul, douăzeci de ani de viaţă. Am rămas „de tranziţie“ şi poate că cititorul va fi doritor să aprofundeze, împreună cu noi, această sintagmă. Pentru demaraj, republic mai jos cîteva consideraţii pe care le-am scris în 2002, cînd publicaţia noastră îşi tipărea cel de-al 500-lea număr.

Încă de la început, am definit Dilema ca „săptămînal de tranziţie“. Asta nu înseamnă că ne-am gîndit vreo clipă la efemeritatea ei. Fără prea multă analiză şi fără prea multe calcule de conjunctură, am simţit cu toţii că întemeiem o publicaţie durabilă. Ceea ce presupune cîteva convingeri corelative, pe care aniversarea celor 500 de numere le confirmă:

1. „Tranziţia“ nu e numai o unitate de timp; este o stare. Cînd, prin fire sau prin reflexiune, ţii în cumpănă opţiunile categorice se cheamă că adopţi, inevitabil, o stare de „tranziţie“ sufletească şi mentală, o precaută suspensie, al cărei alt nume este înţelepciunea. Înţelepciunea adevărată nu cultivă definitivul, nu se precipită spre termene iluzorii. E un discurs despre condiţia umană înţeleasă ca fenomen de tranziţie. Dilema a avut mereu, cu naturaleţe, aspectul unui săptămînal preocupat – dincolo de împrejurări, accidente şi patimi – de condiţia umană, adică de hazul cosmic al omului trecător şi al urmelor pe care le lasă în lume trecerea sa. Dilema supravieţuieşte, deci, oricărei „tranziţii“ istorice, întrucît are ca temă experienţa interioară a tranziţiei, contemplarea calmă a tuturor alternativelor.

2. „Tranziţia“ – ca disciplină interioară – e mai stabilă, şi mai igienică, decît schimbările exterioare. Guvernele trec, partidele se succed periodic la guvernare, dar tranziţia rămîne. Ea este fundalul constant al tuturor victoriilor pe care politicienii şi le imaginează „pe termen lung“. Dilema ştie că, realist vorbind, doar tranziţia e a intervalelor lungi. Politicul e mai curînd o teorie a intervalelor lungi şi o practică a soluţiilor scurte. Tranziţia ca stare interioară e un fel de a fi pregătit pentru orice şi de a aştepta, evaluativ, saltul. Tranziţia politică prelungită e un blocaj, o insuficienţă, un mod de a consolida neantul.

3. Amplasată între provocarea riscantă a realităţii şi soluţia gravă, ireversibilă, a pragmaticului, „tranziţia“ este şi un chip al umorului. Înainte de gestul solemn, care tranşează, faci un sănătos exerciţiu de de-solemnizare. Îţi iei distanţă. Refuzi să te iei în serios, să derapezi oracular. Nici o idee „mare“ nu e benefică înainte de a parcurge episodul „de tranziţie“ al bunei dispoziţii, al autoironiei, al rîsului candid.

4. Chiar dacă „tranziţia“ din subtitlul Dilemei s-ar referi numai la perioada istorică a tranziţiei, încă n-am avea a ne teme de orizonturi finale prea apropiate. România modernă e o ţară a tranziţiei perpetue, a provizoratului temeinic şi voios. De aceea, ca şi Caragiale, Dilema nu poate deveni inactuală. Ea moare şi reînvie din propria ei cenuşă, după legi fatale…

Dilema a murit pînă acum de trei ori. A murit mai întîi odată cu Ştefan Augustin Doinaş, membru fondator al consiliului ei editorial. A murit apoi cu Zigu Ornea, de asemenea membru fondator al consiliului şi, pînă mai ieri, cronicar de elită al gazetei. A murit, a treia oară, odată cu Tita Chiper, care, într-un fel, era o adevărată efigie a Dilemei, verva, sensibilitatea şi melancolia ei. (Adaos februarie 2013: între timp, Dilema a mai murit de cîteva ori: cu Magdalena Boiangiu, cu Alex. Leo Şerban şi cu cîteva treceri, mai mult sau mai puţin întîmplătoare, de la un „patron“ la altul.)

Nu ne rămîne, de-acum înainte, decît să reînviem, cu morţii noştri cu tot, de încă 500 de ori, de încă 5 ori cîte 500. Tranziţia se desfăşoară amplu dinaintea noastră, generoasă, imprevizibilă, inepuizabilă.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.