"Mîini curate" în România?

Publicat în Dilema Veche nr. 447 din 6-12 septembrie 2012
Cetăţeanul european  Cu drepturi jpeg

Am citit pe site-ul Presseurop (care publică, în zece limbi, inclusiv română, tot ce e semnificativ în presa europeană) o analiză foarte interesantă despre relaţia dintre politică, justiţie şi corupţie în Cehia. Ştiu, o asemenea temă nu interesează pe mai nimeni în România, unde majoritatea publicului crede că lumea începe şi se sfîrşeşte cu Băsescu, Ponta şi Antonescu. De cînd a căzut comunismul, problemele din fostele „ţări vecine şi prietene“ nu ne mai interesează, deşi pot fi relevante pentru ce ni s-a întîmplat în tranziţie. Sau – dacă ne facem că ne interesează – le reducem la cîteva stereotipii: „ştim“ că ţările Europei Centrale au avansat mai repede decît noi, că în Cehia a existat Havel („de ce n-am avut şi noi un Havel?“...), că în Polonia nu se simte criza ori că – mai nou – Ungaria are probleme cu democraţia, ca şi noi. Cam atît. Problemele asemănătoare – care au nevoie de soluţii asemănătoare – sînt cu totul neglijate. Încerc, totuşi, să „pun accentul pe ceea ce ne leagă“ (cum ne cita adesea Radu Cosaşu în şedinţele de redacţie).

Articolul (publicat iniţial în cotidianul Hospodáˇrské Noviny) se numeşte „Pe cînd o «Operaţiune Mîini curate»?“ şi este semnat de Maxmilián Strmiska, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Masaryk din Brno. Ideea centrală este că, dacă în Republica Cehă clasa politică nu va reuşi să se reformeze din interior, este posibil să apară un caz precum acela care a zguduit Italia la începutul anilor ’90: „Numărul din ce în ce mai mare de cazuri de clientelism dovedeşte că corupţia, deturnările de fonduri şi conflictele de interese nu sînt fenomene accidentale, ci mai degrabă incredibil de larg răspîndite şi structural înrădăcinate în ţară“. Cehia a avut parte de o suspendare a plăţilor din fonduri europene în februarie, din cauza fraudelor. Abia în august s-au reluat plăţile, dar între timp a avut loc arestarea unui fost guvernator regional (acuzat că ar fi luat mită pentru distribuirea preferenţială a banilor europeni), iar procuratura a declanşat mai multe anchete. Maxmilián Strmiska analizează Operaţiunea „Mîini curate“ din Italia şi e de părere că, atunci, „nu era vorba de orice fel de corupţie. Ci de o corupţie protejată, acoperită politic şi binecuvîntată de «pilonii democraţiei» (dar s-ar putea la fel de bine folosi expresia «pilonii unei oligarhii demagogice»), adică de principalele partide politice“. În demontarea întregului mecanism, justiţia a avut un rol-cheie – s-a vorbit chiar de o „Revoluţie a judecătorilor“. Investigaţiile jurnaliştilor şi reacţia favorabilă a opiniei publice au contat şi ele foarte mult. Dar – crede politologul ceh – justiţia italiană nu ar fi reuşit în cruciada ei anticorupţie „fără a avea aliaţi de încredere în poziţii suficient de puternice în structurile puterilor legislative şi executive“. Subiectul e, pînă la urmă, politic şi are nevoie de soluţii politice: „«Revoluţia judecătorilor» nu a putut oferi astfel de soluţii. Doar o «Revoluţie a oamenilor politici» are această putere, dar cu responsabili capabili de viziune pe termen lung, care se sinchisesc mai degrabă de interesul public decît să se integreze cît mai repede posibil într-o coaliţie neoficială de privilegiaţi“.

Eram în Italia în anii cînd, în urma Operaţiunii „Mîini curate“, vechiul sistem de partide politice s-a prăbuşit. Am urmărit cu atenţie cazul, am şi scris la vremea aceea în Dilema despre transformările politice survenite (inclusiv „naşterea“ lui Berlusconi ca om politic). Profesorul Maxmilián Strmiska pune accentele unde trebuie în legătură cu cazul italian. Iar asemănările (surprinzătoare, nu?) cu situaţia din România mi se par limpezi. Şi la noi este vorba de un sistem politic clientelar, care încurajează/tolerează corupţia; şi la noi, interesele economice şi vînătoarea de contracte preferenţiale pe bani publici (fie ei proveniţi de la statul român, fie de la UE) sînt transpartinice; şi la noi, corupţia a ajuns la stadiul de „sistem“, nu mai e vorba doar de „cazuri izolate“ care pot fi puse pe seama „naturii umane“, a unor indivizi fără prinţipuri şi fără morală, bla-bla. Dar, dacă în Italia anilor ’90 investigaţiile jurnaliştilor au contribuit la dezvăluirea sistemului, la noi, astăzi, ele sînt mult mai palide. Şi – mai ales – lipseşte reacţia activă a opiniei publice. În Italia acelor ani au fost manifestaţii de stradă cu sute de mii de participanţi care protestau împotriva corupţiei. Magistraţii care conduceau ancheta „Mîini curate“ au fost susţinuţi de sindicate, de organizaţii civice, de opinia publică în general, dar şi de preşedintele Republicii de atunci, Oscar Luigi Scalfaro, care a solicitat o intervenţie directă la toate televiziunile italiene (întrerupînd transmisia unui meci din Cupa UEFA), tocmai pentru a se pronunţa, ferm, în favoarea legalităţii şi pentru a demasca încercarea unor politicieni de a bloca anchetele. La noi, manifestaţiile de stradă sînt lăsate pe seama colonelului Dogaru. Chiar dacă – în sondaje, pe Facebook, pe bloguri, pe forumurile ziarelor sau în taclalele la o bere – opinia publică se pronunţă împotriva corupţiei, în bună parte curentele de opinie sînt generate la televizor şi uşor de „întors“: a se vedea felul în care anchetele procurorilor despre fraudele de la referendum au fost masiv prezentate drept „anchete staliniste“ îndreptate „împotriva oamenilor simpli“.

Dincolo de diferenţe, asemănarea majoră constă în „uzura“ politică şi morală a partidelor politice. Încercările de a fonda mişcări politice noi, curate, „altfel“ riscă să eşueze în jocurile bizantine ale politicii dîmboviţene: s-ar putea ca aceste noi mişcări să fie înghiţite (sub eticheta „alianţei de centru-dreapta“) de PDL & co. La stînga, considerîndu-se pe cai mari pentru că (încă) are cifre semnificative în sondaje, USL nu pare să vădească vreun chef de minimală reformă. Aşa încît, şi la noi, ar putea izbucni un scandal asemănător cu cel din Italia, care să ducă la prăbuşirea întregului sistem de partide. Aşa cum, după părerea lui Maxmilián Strmiska, s-ar putea întîmpla şi în Cehia. Diferenţa majoră faţă de Italia anilor ’90 este că procurorii şi regulile statului de drept au acum un aliat puternic reprezentat de instituţiile europene. Deocamdată, tot pe ele trebuie să ne bazăm. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.