Mîndria naţională, o dată pe an

Publicat în Dilema Veche nr. 460 din 6-12 decembrie 2012
Mîndria naţională, o dată pe an jpeg

De 1 Decembrie, sîntem un popor minunat. Un duh al concordiei naţionale îşi trece aripa peste capetele noastre, „mîndria de a fi român“ e pe buzele tuturor şi, dacă stăm cu ochii în televizor, trăim senzaţia unei comunităţi vii, animate de valori şi idealuri adevărate. De 1 Decembrie, televiziunile sînt pline de „români de succes“ – de la sportivi la oameni de afaceri, de la tineri savanţi de faimă mondială la persoane cu dizabilităţi care au reuşit nu doar să trăiască normal, dar şi să devină un exemplu pentru comunitate. Presa scrisă (cîtă şi cum mai e...) ţine isonul: se fac campanii care să aducă în faţa publicului români cu care ne putem mîndri, care pot coagula energiile naţionale, care ne arată că „încă nu e totul pierdut“ (cum zice un clişeu fatalist...). Facebook-ul se umple şi el de poze şi de cîntecele despre neam şi ţară, oamenii îşi urează „la mulţi ani“ de ziua României. Iar în lumea reală, putem constata că destui concetăţeni de-ai noştri au luat obiceiul (curent în SUA ori în ţările nordice) de a-şi pune steagul la poartă, pe un catarg înfipt în curte ori pe maşini. De 1 Decembrie, dacă te uiţi (numai) la aceste semne de solidaritate şi energie naţională, rămîi cu impresia că da, domnule, se poate: avem valori şi ştim să le respectăm. Pe site-ul cutare sînt date citate memorabile ale unor mari români despre „cum e românul“; la PRO TV, Andreea Esca nu mai pridideşte să prezinte, în avalanşă, exemple de români care ne ung pe sufleţel – iar copiii ăia care studiază la Oxford şi spun că vor să se întoarcă în ţară chiar sînt autentici, simpatici, normali, exemplari în firescul lor. Şi – ca să vezi! – poveştile astea de succes fac audienţă, în dauna celor care cred că ştirile televizate tre’ să fie doar despre accidente de circulaţie, cafturi prin cîrciumi şi divorţuri de vedete, că altfel se plictiseşte lumea.

De fapt, ceea ce televiziunile se străduiesc să ne prezinte, o dată pe an, drept excepţional este chiar normalitatea. Sau o parte a ei. E plină România de oameni care-şi văd de treabă, dar în celelalte 364 de zile ale anului nu prea le dă nimeni atenţie. Televiziunile construiesc actualitatea pe bază de vorbe şi declaraţii ale politicienilor, în jurul cărora gravitează „dezbaterile“ despre tot felul de false subiecte. Şi transmit mult „divertisment“ de proastă calitate, axat pe scandal, „vedete“ făcute din nimic, formate de emisiuni care exploatează curiozitatea prostească şi alte asemenea însuşiri. Oamenii care-şi văd de treabă nu prea au loc în această „actualitate“, pentru că producătorilor TV şi editorilor de presă le-a intrat în cap că „nu fac audienţă“ şi că, în general, audienţa se obţine pe bază de sînge pe pereţi şi descheieri abundente la nasturi. E adevărat, în ultima vreme şi-au mai făcut loc prin mass-media „poveşti de succes“, dar ele sînt exploatate tot ca subiecte „excepţionale“, creîndu-se un maniheism chior, care „stă“ pe un fel de concluzie fatalistă: „în general, în ţărişoară se duce dracului rapiţa, dar uite, domnule, că mai avem şi oameni excepţionali“. Dacă trecem de acest ambalaj, observăm de fapt că oamenii prezentaţi ca „excepţionali“ şi „de succes“ sînt nişte oameni normali: unul a făcut o fermă de struţi, altul îşi dă doctoratul, altul repară biciclete. Dar poveştile lor sînt spuse pe fundalul lamentărilor permanente despre ţara în care totul merge nasol, despre politica de doi bani care duce ţărişoara de rîpă, aşa că a-ţi da doctoratul sau a repara biciclete devine un act aproape măreţ. 364 de zile pe an, mass-media mainstream (sau care se crede astfel) ne propune un mic infern bramburit şi nevrotic; o dată pe an, ne scaldă brusc în mîndria de a fi român.

E adevărat, pe de altă parte, că o mare parte a publicului întreţine acest ton fatal şi catastrofic, această atmosferă de ciondăneală permanentă. Tevatura politică din vara trecută (care, de fapt, continuă) arată cît de uşor se lasă prinşi oamenii în false dispute, cît de lesne se politizează prosteşte orice, cît de dependentă a devenit atmosfera publică de caftul politic. O bună parte din poporul care, de 1 Decembrie, simte fiorul mîndriei de a fi român crede, în restul anului, că lumea începe şi se termină cu Băsescu şi Ponta, cu PDL ori USL, şi atunci înjură sau bălăcăreşte o altă bună parte a poporului, în numele politichiei. Bălăcăreşte chiar şi oameni de valoare, adică „români cu care ne putem mîndri“, intelectuali şi scriitori din care, de Ziua Naţională, se dau citate frumoase la televizor şi pe site-uri.

Aşa încît, paradoxal, injecţia masivă de mîndrie naţională face mai mult rău decît bine, dacă tratamentul se aplică doar o dată pe an. E privită şi ea mai degrabă ca o excepţie. De fapt, nu mîndria de a fi român trebuie recucerită în România, ci normalitatea. Nu trebuie neapărat să ne mîndrim cu românii care îşi dau doctoratul la Oxford, au făcut o fermă care merge bine ori un atelier de reparat biciclete. Nici cu scriitorii, intelectualii şi savanţii. Trebuie mai degrabă să-i respectăm. Tot timpul anului.

Foto: adevarul.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.