Mitică a murit

Publicat în Dilema Veche nr. 91 din 13 Oct 2005
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La ultima serie de inundaţii, cînd în unele cartiere din Bucureşti apa trecea de jumătatea Daciei parcate pe trotuar, cred că n-a existat reporter ori prezentator de ştiri român care să fi "ratat" comparaţia cu "o capitală europeană". Intraţi în apă pînă la genunchi şi indignaţi că "francezii de la Apa Nova" nu fac nimic, jurnaliştii se întrebau retoric, de la faţa locului, "cum e posibil să se întîmple aşa ceva într-o capitală europeană?", susţinuţi din studio de prezentatorii care intrau în direct cu prefectul, cu primarul, cu responsabilii de la Apa Nova şi cu feluriţi cetăţeni, reluînd întrebarea şi amplificîndu-i efectele retorice: "cum e posibil... în capitala unei ţări care se pregăteşte de aderarea la UE?". Întrebarea subînţelegea dimensiunea tehnică şi de civilizaţie: cum e posibil să nu funcţioneze canalizarea, cum e posibil ca serviciile publice să nu poată face nimic pentru cetăţenii plătitori de taxe? Iar comparaţia apare în discuţie ori de cîte ori "ceva nu merge" în Bucureşti. Dar statutul de "capitală europeană" ar trebui să ne preocupe şi în timpuri normale, fără fenomene meteorologice ieşite din comun. Or, mă tem că o comparaţie cu Roma, Parisul, Berlinul sau Budapesta ne este defavorabilă mai degrabă fără ploi decît cu ploi. "La ei", eficienţa serviciilor publice este, desigur, vizibilă la tot pasul. Traficul este peste tot oribil, dar se vede peste tot încercarea de a-l sistematiza cît mai bine, de a descuraja mersul cu maşina proprie organizînd un transport public eficient. Poliţia e prezentă pe străzi, o simţi "mereu aproape". Utilităţile funcţionează "banal", pe nesimţite, iar orice defecţiune este remediată eficient. (Deşi apar şi acolo accidente de parcurs, uneori greu de prevăzut: în torida vară a lui 2004, la Roma, au fost mari pene de curent provocate de utilizarea excesivă a aparatelor de aer condiţionat; cum "tehnica modernă" n-a putut face nimic, singura soluţie a fost apelul autorităţilor către cetăţeni de a mai opri, din cînd în cînd, aerul condiţionat...) În fine, organizarea vieţii citadine a intrat în reflex, acolo, de multă vreme, pentru că oraşele occidentale au o veche istorie ca entităţi urbane. Roma, mama tuturor capitalelor, cunoaşte conceptul de canalizare din antichitate (spre deosebire de Paris, unde pe vremea Regelui Soare "apele reziduale" - altfel spus, lăturile - continuau să se azvîrle direct în stradă, mais enfin ...). Din acest punct de vedere, orice comparaţie e inutilă, căci intră în categoria "mere cu pere". Dar nici fatalismul românesc nu e deloc folositor atunci cînd ia civilizaţia ca pe un dat şi proclamă sceptic că "noi n-o să ajungem niciodată la nivelul lor". La urma urmei, este vorba despre o pură chestiune de evoluţie tehnologică şi de capacitate de organizare: toate acestea se pot învăţa şi deprinde, know-how -ul este transferabil... Cartierele mărginaşe ale Bucureştiului, fără asfalt, reţea de apă şi canalizare, nici nu pot fi definite ca spaţii urbane, după criteriile moderne: sînt un fel de zone semirurale (inclusiv în ce priveşte modul de viaţă al oamenilor, care cresc găini şi porc şi cultivă roşii şi ceapă în spatele casei) "ataşate" oraşului. Urbanizarea lor reală este doar o chestiune de investiţii. Dar capitalele europene sînt, înainte de toate, oraşe cu o anume personalitate, pe care şi administraţia, dar şi locuitorii o cultivă. Dincolo de elementele comune ale civilizaţiei, fiecare capitală are un stil , de care cetăţenii sînt conştienţi; există rituri urbane, există viaţă comunitară, există tradiţii şi sărbători împărtăşite. Care e, mă întreb, personalitatea Bucureştiului? Şi cum mai poate fi definit "bucureşteanul" de azi ca tip cultural expresiv pentru oraş? Mă tem că problema Capitalei noastre nu este aceea a diferenţei prea mari faţă de capitalele europene în problema serviciilor publice: canalizarea, străzile, transportul, reţeaua de apă sînt chestiuni care pot fi aduse la un numitor european cu investiţii şi cu o bună organizare. Dar mă tem că trăim într-o capitală care îşi pierde personalitatea sau (mai rău) riscă să-şi construiască o personalitate falsă - nu e nici europeană, nici neeuropeană; e un loc care ne ţine pe toţi la înghesuială, un loc din care fiecare dintre noi încearcă să scoată un ce profit; un teritoriu în care dimineaţa maşinile cară bezmetice nişte oameni spre locul de muncă, pe seară îi cară înapoi (eventual, cine are bani şi chef se înfundă în cluburi şi cîrciumi, cu senzaţia că participă la "viaţa de noapte", ca-n Occident...). În rest, nu mai avem nici măcar obiceiul ieşirii pe Corso (care la Roma este în continuare o tradiţie nesmintită), cu atît mai puţin alte rituri, mituri şi tabieturi care să ne facă să simţim că aparţinem unei comunităţi umane. În schimb, ni se pare tot mai mult că devenim occidentali dacă umplem trotuarele de maşini luxoase, dacă avem buticuri de modă şi blocuri noi de sticlă fumurie, atît. O coajă civilizatorie ne împiedică să observăm că un oraş cu şapte primării îşi lasă în paragină centrul istoric, că singurele evenimente "comunitare" sînt niscaiva concerte rock în Piaţa Revoluţiei, că trăim întîmplător într-un mare oraş în ale cărui valori nu mai credem şi al cărui farmec nu-l mai putem păstra. Sîntem tot mai nevrozaţi şi nu mai ştim decît să ne răstim la autorităţi. Nu mai avem nici un haz. S-a rupt de tot gazometrul. Mitică a murit. P.S. În articolul trecut, în seria de cuvinte referitoare la şpagă, am făcut o greşeală: nu e "mîzdră", e mîzdă . Ca filolog, îmi fac autocritica. Deşi nu cred că rigoarea filologică poate stăvili corupţia...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.