Noi și Dinicu Golescu

Publicat în Dilema Veche nr. 387 din 14 - 20 iulie 2011
Ce se mai întîmplă cu presa culturală europeană jpeg

Una dintre atitudinile noastre cele mai persistente şi vizibile este obiceiul de a ne compara cu „Occidentul“. Uneori înţelept şi fatalist („niciodată n-o să-i prindem din urmă...“), alteori cu năduf („de ce n-avem şi noi, ceara măsii, un Versailles?“), de cele mai multe ori concret, privind către acele înlesniri ale vieţii cotidiene pe care ni le dorim atîta: ne plîngem că n-avem autostrăzi, spitale, parcuri, bune maniere, administraţie publică, legi, poliţişti, biciclişti, ferme, pieţe şi altele „ca la ei“. Ni se pare că astfel de comparaţii la îndemînă dau un sens şi o explicaţie frustrărilor şi neajunsurilor din viaţa noastră cea de toate zilele. 

Obiceiul de a ne compara cu „ceilalţi“ (firesc, explicabil, îndelung cercetat şi explicat de sociologi şi antropologi) este atît de puternic încît a creat un întreg limbaj. Mai întîi, pe la începutul anilor ’90, termenul de referinţă generic era „Occidentul“ (cu varianta „Vestul“). Confruntaţi cu atîtea noutăţi, cînd venea vorba să adoptăm vreo lege, vreo noţiune nouă, vreo tehnologie modernă şi nu ştiam exact cu ce se mănîncă, ne întrebam automat: „dar în Occident cum e?“. Apoi, cînd a început să se pună serios problema aderării la Uniunea Europeană, termenul a fost restrîns la „Europa“. (Nimic nou, de fapt, dat fiind că „Europa e cu ochii pe noi“ de la Caragiale încoace.) Pe măsură ce ocupaţiunea noastră mintală era să recuperăm decalajul faţă de „ei“, au apărut noi formule prin care ne raportam la outgroup: de la expresiile unui registru înalt, precum „democraţiile occidentale/vestice“, „democraţiile avansate“, pînă la formulele colocviale „lumea civilizată“ sau, pur şi simplu, „dincolo“ ori „afară“ (de ex., „X a făcut studii afară“ sau, cînd e vorba de vreo boroboaţă dîmboviţeană, „dincolo, aşa ceva e de neimaginat“). 

Am impresia – fără s-o fi verificat printr-un studiu mai sistematic – că în anii ’90 nemulţumirile noastre „comparative“ vizau mai degrabă aspecte ale civilizaţiei, chestiuni materiale (de ce n-avem şi noi bănci, tehnologie, trenuri, maşini „ca la ei“) sau teme politice (ne plîngeam că democraţia noastră e „fragilă şi originală“, spre deosebire de „democraţiile lor“). Mi se pare că, în ultimii ani – după ce foarte mulţi români au umblat prin ţările occidentale şi „au văzut cu ochii lor“ cum stă treaba –, discursul public a luat o altă turnură în materie: nu ne mai preocupă atît de mult superioritatea lor tehnologică, politică, socială. Mai bine zis, ne-am obişnuit cu ideea de decalaj. Nu mai avem, precum Dinicu Golescu odinioară, mirări în faţa „minunilor“ vestice. Ceea ce invidiem „la ei“ este normalitatea, firescul vieţii de toate zilele, confortul cotidian al existenţei. Ne-am obişnuit cu realitatea că „ei“ sînt mai avansaţi tehnologic, n-o mai luăm emoţional, ci am „raţionalizat-o“: asta e, cîndva o să fie şi la noi la fel, ba chiar a început să fie (căci avem „şi noi“ Internet, maşini performante, iPad-uri etc., etc.). În schimb, am ajuns să avem plăcute surprinderi şi frumoase relaxări ale psihicului nostru obosit de tranziţie cînd constatăm că „la ei“ oamenii zîmbesc pe stradă, şoferii nu înjură, maşinile nu sînt parcate pe trotuar, nu te îmbrînceşte nimeni, poţi să mergi cu bicicleta prin oraş fără teama că poţi ajunge la Urgenţă şi aşa mai departe. Nu mai avem uimiri turistice (la vederea catedralelor, muzeelor, palatelor) şi nici complexe tehnologice; în schimb, (re)descoperim umanitatea în gesturile ei simple şi fireşti. Am citit, în ultima vreme – în presă, pe bloguri, pe Facebook – tot felul de mărturii ale unor oameni care au fost „afară“ (cîţiva ani, la studii, sau cîteva zile, în vacanţă) şi s-au întors: cel mai mult apreciază normalitatea de acolo. 

Într-un fel, am evoluat. Am ajuns, carevasăzică, la esenţa lucrurilor, la oameni şi valorile lor – nu mai întoarcem capul, prosteşte, după vreo maşină, nici nu ne mai mirăm la vederea unui fax. În alt fel însă, batem pasul pe loc – dacă nu cumva chiar am regresat. Căci degeaba voim noi „progresul şi numai progresul“ dacă pentru el trebuie să plătim preţul de-normalizării noastre: atît de mult a ajuns să ne enerveze viaţa de toate zilele în ţărişoara noastră (cu televiziunea şi politichia ei cu tot) încît ieşirea „afară“ e, pentru cei mai mulţi dintre noi, ca permisia pentru soldat: respirăm aerul normalităţii. Problema e că, la întoarcere, iar ne enervăm şi iar o luăm de la capăt. Ar trebui, poate, să-l recitim pe Dinicu Golescu.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.