O veste bună

Publicat în Dilema Veche nr. 403 din 3-9 noiembrie 2011
Ce ştii să faci? jpeg

Cînd inviţi la masă oaspeţi străini veniţi cu treburi în împestriţata noastră Capitală, e inevitabil să ţi se ceară „ceva specific românesc“. Politeţe? Curiozitate autentică? Cercetare etnografică? Puţin importă. Fapt e că trebuie să ai la îndemînă soluţii cu care să nu te faci de rîs. Soluţii ar exista. Dar multe dintre ele sînt riscante. Capeţi, de regulă, „românescul“ în varianta sa de almanah, cu „tradiţionalele sarmale“ (turceşti la bază, cum o arată şi numele), cu mititei (balcanici, chiar dacă reţeta noastră e mai provocatoare), cu tochituri grase, pre-hepatice, „mămăliguţă“ („polenta“ pentru cunoscătorul european), telemea (foarte) sărată, cîrnaţi olteneşti, fasole bătută sau iahnie, varză călită, saramură de crap. Toate scăldate în ţuică. Multă ţuică. Mai putem „servi“ (căci la noi nu serveşte doar chelnerul, ci şi clientul, dacă e băiat fin), mai putem „servi“, deci, şi vreo chifteluţă („pifteluţă“ pentru cei care, în loc de „pulover“, spun, jenaţi, „plover“), vreun pilaf (tot turcesc, de fapt), sau vreo „ciorbică“, urmate de clătite sau papanaşi. Dacă ai noroc, „preparatele“ sînt corecte, acceptabile ca preţ şi fără efecte digestive răscolitoare. Dacă nu, te trezeşti cu note de plată în care ţuica e mai scumpă ca whiskey-ul, pulpa de pui – mai scumpă ca somonul, iar mămăliga cu brînză – la fel de preţioasă ca icrele negre. În plus, totul e grăsuţ, prăjit bine şi înecat în mulţi decibeli lăutăreşti.

Pe acest fundal, o vizită la restaurantul „Zexe“ din apropierea Pieţei Gemeni (la intersecţia străzilor Icoanei, Leonida şi Domniţa Ruxandra) e salvatoare. „Mîntuitoare“, aş putea pentru ca să spun... Cum veştile bune sînt rare şi prost văzute, cer cititorului permisiunea să insist niţel asupra acestei veşti bune: mai există încă restauratori pricepuţi, care cred în onoarea meseriei lor, care se străduiesc să-şi fericească musafirii, să gătească imaginativ, dar riguros, să nu trişeze, să se bucure de bucuria ta şi să nu te jupoaie. În cazul de faţă, le pot da şi numele şi o fac cu plăcere: Alexandru Consulea, un profesionist de prim rang şi un amfitrion îndatoritor, şi Bogdan Dimitriu, muzician, vechi jazzist (mai ţineţi minte formaţia „Basorelief“ de prin anii ’70?), revenit în ţară după un stagiu prelung în Suedia. Aşadar, savoare locală şi experienţă cosmopolită.

Restaurantul e de tip „zahana“ (ceea ce a reînviat, în mintea mea, efigia celebrului „Bumbeşti“ din zona Rahovei). Dar „românescul“ e livrat într-o variantă nobilă, plină, în acelaşi timp, de fantezie şi de precizie recuperatoare. Mănînci, ca să zic aşa, comemorativ. Omagiezi o tradiţie, un mod de viaţă, un stil. De la graţia „îndesată“ a ţoiului, la chifla caldă din făină neagră, de la terina de raţă, măruntaie, tuslama şi grătare pe jar, la brînzeturile fermentate de oaie şi capră, la dulceaţa de dovleac, la pelinurile cordiale sau la albul de Panciu, totul emană delicateţe şi vigoare, nostalgie şi promisiune. Ambianţa e a unei „case de oameni“ primitoare, serviciul e prompt, fără să fie invaziv, dl Consulea e mereu prin preajmă, cu o eficienţă discretă şi cu atrăgătoare propuneri de „experiment“ gastronomic. Meniul e construit cu umor şi oferă clientului, sub fiecare fel, detalii despre modul de „fabricaţie“. Mîncarea pare cunoscută, dar reuşeşte să fie imprevizibilă, reţetele par mici sinteze de cercetare istorică, materia primă e garantat autentică. Nu te îndopi birjăreşte, nu te plictiseşti ca la o cantină de propagandă (cum sînt, uneori, restaurantele „cu specific“), nu eşti constrîns la o unică serie de opţiuni: poţi naviga, voluptuos, şi printre „mizilicuri“ fragede, dar şi printre rafale de artilerie grea. Cu alte cuvinte, poţi să alegi între exces şi cumpătare, fără să te chinui. Pleci oricum acasă cu un sentiment de gratitudine şi de ştaif patriotic. Străinul pe care tocmai l-ai invitat la masă e perplex. A trăit exoticul ca pe o experienţă familiară, a cunoscut „criza“ în versiune paradoxală şi s-a dus spre aeroport visător, neînţelegînd mare lucru din sărăcia descurcăreaţă a autohtonilor. „Imaginea“ ţării e de un roz pal, cu striuri de berbecuţ marinat. Mai avem încă şanse de redresare... 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Paradisul care atrage turiști români cu prețuri neschimbate de 10 ani. „Numai la noi se practică japca”
Românii aleg demulte ori să-și petreacă vacanțele în străinătate, în special vara, spre disperarea hotelierilor care se plâng de lipsa clienților. Însă, în foarte multe cazuri, turistul român face această alegere pentru că, nu e un secret, un sejur în străinătate e mai ieftin decât în propria țară
image
Radonul, ucigașul invizibil din Ardeal. Medic: „Se atașează de aerosol și rămâne la nivelul de 1-1,5 m înălțime, exact unde respiră copiii”
A crescut numărul cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, iar un motiv este iradierea cu radon, un gaz radioactiv incolor și inodor foarte periculos pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
image
Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize
Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reuşit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute

HIstoria.ro

image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.
image
Un proces pe care CIA l-a pierdut
În toamna lui 1961, CIA se mută din Washington în noul şi splendidul sediu de la Langley, Virginia.
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.