Pahar de stînga sau de dreapta?

Publicat în Dilema Veche nr. 391 din 11-17 august 2011
Ce se mai întîmplă cu presa culturală europeană jpeg

Într-un weekend la Viena, stau la taclale cu un bun prieten despre ce şi cum se mai întîmplă. La un moment dat – eram într-un restaurant – cere un pahar cu apă de la robinet. La Viena, apa de la robinet vine din munţi, deci e foarte bună. Şi, pornind de aici (şi pentru că e un vechi cititor dilematic), îmi spune că problema apei de la robinet e, mai nou, un subiect de dezbatere. În unele localuri, ţi se aduce, dar o plăteşti; în altele, nu plăteşti, dar chelnerul te invită să ţi-o iei singur; în fine, există şi localuri în care ţi se aduce la masă şi nu plăteşti. Nu prea înţeleg ce e de dezbătut aici: fiecare patron sau şef de local hotărăşte cum crede mai bine şi ţine seama de reacţiile clienţilor. Dar prietenul – care stă de douăzeci de ani acolo – îmi explică: nu numai că, dacă deschizi subiectul într-un cerc de prieteni, descoperi că oamenii au păreri diferite şi le argumentează cu convingere, dar au apărut şi unele comentarii în ziare pe tema asta. Pentru că problema e complexă: comportă aspecte de marketing (cei care cer 20 de cenţi pe paharul cu apă şi îi trec pe nota de plată ar putea să-i includă în preţ altfel şi să-ţi „prezinte“ paharul cu apă drept gratuit), de eficienţă a muncii (dacă fiecare client îl trimite pe chelner după cîte un pahar cu apă, acesta nu-şi mai poate face alte treburi mai importante), de tradiţie (să-i oferi un pahar cu apă oaspetelui care-ţi calcă pragul e un semn de elementară ospitalitate). Etc. Patronatele, sindicatele şi consumatorii au, cu siguranţă, opinii diferite pe această temă. Cădem de acord, prietenul meu şi cu mine, asupra unui fapt: disponibilitatea austriecilor către dezbatere e mare, din moment ce pot „scoate“ atîtea fineţuri şi nuanţe dintr-un pahar cu apă. Şi schimbăm subiectul. 

Mă gîndesc însă că, dincolo de aparenţa unei chestiuni fără importanţă, exemplul acesta spune ceva despre exerciţiul de a dezbate, de a susţine opinii şi de a te confrunta cu opiniile altuia. E esenţial pentru democraţie. Ar trebui să devină aproape un reflex pentru orice bun cetăţean: indiferent de subiect, trebuie făcut exerciţiul confruntării de opinii, trebuie încercat cît mai des gestul de a te pune în pielea (sau în pantofii, cum se spune pe la alţii) altcuiva. 

Povestea cu paharul de apă e expresivă tocmai pentru că în ea este vorba despre oamenii care ştiu să facă acest exerciţiu. Poate uneori îl fac în exces: dezbat tot felul de probleme nerelevante sau pentru care soluţiile sînt la îndemînă. În spaţiul public occidental, există adesea un exces de dezbateri chiar şi pe subiecte mari, importante. Iar în mediile intelectuale, predispoziţia către exprimarea propriilor opinii e încă şi mai mare decît printre clienţii unui restaurant care vor un pahar cu apă. În general, după evenimente importante sau după incidente majore ziarele se umplu de comentarii şi polemici. Ceea ce e foarte bine, pentru că asta contribuie la efortul societăţii de a-şi explica ce i se întîmplă. Partea proastă este că în joc intră ideologiile şi, adesea, dezbaterile o iau pe lîngă drum. Multe teme ajung într-un adevărat blocaj pentru că, în locul confruntării argumentelor şi opiniilor în logica şi relevanţa lor, se confruntă opiniile de stînga cu opiniile de dreapta, care devin relevante „pentru că sînt de stînga“ sau „pentru că sînt de dreapta“ (depinde de perspectivă...). În special în ţările de „giantă latină“, mai emoţionale din fire, unde partidele comuniste au fost puternice şi au lăsat urme adînci (şi, uneori, nelămurite) în viaţa publică, orice episod care generează comentarii ajunge un pretext pentru o luptă între stînga şi dreapta; sau, de multe ori, o ocazie pentru stînga de a lansa un atac la baionetă asupra dreptei. (Căci în ţările cu pricina, în speţă Franţa şi Italia, intelectualitatea e mai ales de stînga, ca şi mediile care produc şi întreţin dezbaterea.) Bunăoară, intervenţia americană în Afganistan şi Irak a fost îndelung explicată prin faptul că Bush jr. era „neocon“, reprezenta interesele dreptei etc. Acum, că Obama se apropie de încheierea mandatului şi soldaţii americani tot în Afganistan şi Irak sînt, mulţi sînt dezamăgiţi de preşedintele american (pentru că nu e destul de „la stînga“, cum în mod naiv se aşteptau unii), dar mai nimeni nu repune în discuţia relevanţa şi validitatea argumentaţiei de genul „americanii au intervenit în Irak pentru că Bush era de dreapta“. Ceva asemănător se întîmplă acum în siajul crimelor în masă din Norvegia. Se comentează mult, în Europa, despre ideologiile de dreapta şi se brodează în jurul faptului că Breivik era un „produs“ al acestor idelogii. Sigur că era şi asta; dar nu era nevoie să apară un criminal în masă pentru a dezbate prezenţa populismului în Europa, cu un limbaj adoptat şi de stînga, şi de dreapta, mişcîndu-se vioi într-un public dezamăgit şi dezorientat de lipsa acută de soluţii care se manifestă şi la stînga, şi la dreapta. Însăşi această ofensivă a stîngii intelectuale de a-i găsi bube în cap dreptei moderate (au apărut şi la noi comentarii despre discursul „fascistoid“ al anticomuniştilor) are un aer populist şi stilul unei dezvăluiri de presă. Căci în felul acesta se pierde din vedere adevărata problemă: populismul şi intoleranţa sînt în creştere în Europa de multă vreme, în dauna moderaţiei – fie ea o moderaţie „de stînga“ sau „de dreapta“. 

Sînt sigur că, pînă la următoarea mea vizită la Viena, dezbaterea pe tema paharului cu apă va ajunge la un rezultat. Poate se va şi reglementa cumva chestiunea. Doar dacă nu cumva, între timp, unii sau alţii îşi vor pune problema dacă paharul e de dreapta sau de stînga. În felul acesta, toată lumea va uita că, de fapt, era vorba despre apa din pahar...

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.