Români și maghiari

Publicat în Dilema Veche nr. 372 din 31 martie - 6 aprilie 2011
Soluții de la intelectuali jpeg

Dacă la începutul anilor ’90 cineva ar fi scris că, peste mai puţin de două decenii, oficialităţile din Ungaria le vor acorda etnicilor maghiari din România cetăţenie ungară – şi asta se va da la televizor – ar fi fost privit ca un lunatic. Acum, ştirile despre cetăţenia ungară se pierd undeva în cuprinsul telejurnalelor, copleşite de evenimente tragice, precum cutremurul din Japonia, ori tragicomice, precum divorţurile dintre „VIP“-urile naţionale. 

E limpede că relaţiile dintre România şi Ungaria s-au îmbunătăţit mult. Se spune că la această normalizare a contribuit prezenţa UDMR în mai toate guvernele din 1996 încoace, iar adoptarea unor legi bune referitoare la minorităţi a făcut din România un exemplu în această privinţă (după ce, în anii ’90, unul dintre reproşurile adresate de Occident ţării noastre în legătură cu lipsa democratizării era tocmai statutul minorităţilor). Prin urmare, multe dintre subiectele care inflamau presa şi opinia publică au devenit fireşti: de exemplu, plăcuţele bilingve, care au creat atîta scandal cu ani în urmă, nu mai sînt deloc băgate în seamă. Pînă şi sărbătorirea zilei de 15 martie de către maghiari a fost, de cîţiva ani încoace, un subiect printre altele. Anul acesta însă, o gafă diplomatică şi gestul unui tinerel încins au pus oarece gaz pe foc. Un mesaj „din inimă“ improvizat de soţia ambasadorului Ungariei a stîrnit ecouri. Bineînţeles, liderii opoziţiei au mai găsit o ocazie de a-i pune ceva în cîrcă preşedintelui Traian Băsescu: „Cred că astăzi sîntem în situaţia în care conducătorul României este vasalul conducătorului Ungariei“ (Crin Antonescu); „Prietenia dintre Băsescu şi Viktor Orban e un pericol pentru noi ca ţară şi ca poziţie în Europa. S-au găsit amîndoi: doi oameni la fel de înguşti în gîndire, la fel de dornici de putere absolută“ (Victor Ponta). Au mai fost şi unele comentarii prin presă, dar „scandalul“ diplomatic s-a încheiat repede. 

În schimb, gestul lui Csibi Barna de a spînzura o păpuşă cu chipul lui Avram Iancu a declanşat reacţii mai interesante. Sensibilitatea faţă de gesturile simbolice e mai mare. Iar tînărul cu pricina pare să întruchipeze toate clişeele şi stereotipiile despre „maghiarul rău“, de parcă cineva l-ar fi confecţionat anume. Şeful său, Sorin Blejnar, a răspuns tot printr-un gest simbolic: l-a detaşat în localitatea lui Avram Iancu – unde, bineînţeles, au şi apărut cîteva manifestaţii cu tricolorul românesc şi cîntece tradiţionale. Pun pariu că dl Blejnar – încolţit de alte probleme, mai serioase – s-a gîndit un pic şi la îmbunătăţirea propriei imagini, cînd a decis să aplice „sancţiunea“ detaşării (o practică foarte rar întîlnită în instituţia pe care o conduce). Aşa că a recurs la ambalajul naţional-patriotic, care întotdeauna „dă bine“. Numai că o asemenea acţiune stupizică şi retorică nu calmează tensiunile, ci dimpotrivă. Este exact genul de acţiune care pune în mişcare avalanşa „contrelor“ reciproce generatoare de intoleranţă. Iar „poporul“ (sau o parte a lui) poate fi tras cu uşurinţă în acest curent dacă îi sînt zgîndărite clişeele despre „străinii care ne pun în pericol“. Unele televiziuni, de pildă, l-au solicitat pe C.V. Tudor să comenteze gestul tînărului maghiar – soluţie comodă, pentru că era previzibil ce va spune. 

Dar cel mai semnificativ mi se pare un fapt mai degrabă trecut cu vederea de presă: blogul lui Csibi Barna a fost spart de hackeri, care i-au plasat pe prima pagină o poză cu statuia lui Avram Iancu. Peste 160 de comentarii pe blog adună la un loc înjurături şi insulte la adresa maghiarilor în general, dar şi toate clişeele „istorice“ folosite de naţionalişti (de la „ungurii să se ducă în Asia că de-acolo au venit“ pînă la „armata română a mai ocupat de două ori Ungaria, o poate face şi a treia oară“). Plus, desigur, incitări la violenţă. Bineînţeles, 160 de persoane nu sînt nici multe, nici reprezentative pentru un popor întreg. Dar tipul de reacţie şi viteza cu care se recurge la clişeele naţionaliste sînt semnificative pentru uşurinţa cu care bulgărele poate porni la vale. 

Un reportaj multimedia realizat de Vlad Mixich şi Laurenţiu Diaconu-Colintineanu pentru HotNews culege părerile oamenilor obişnuiţi din Secuime despre autonomie. Bineînţeles, problemele lor sînt altele şi pornesc de la sărăcie, subdezvoltare, lipsa de perspectivă. Ca şi în cazul românilor, agenda publicului e alta decît a politicienilor. Din reportaj – în care apare şi Csibi Barna cerînd un „stat secuiesc“ – se vede că oamenii au alte griji, care ţin de viaţa de toate zilele, şi nu par să creadă că autonomia le-ar aduce o viaţă mai bună.  

Dar tocmai de aceea devine periculos jocul de-a simbolurile identitare. PRM n-a mai intrat în Parlament şi, dacă unii realizatori TV n-ar găsi de cuviinţă să-l scoată uneori din visare pe C.V. Tudor, am putea spune că am scăpat de o sursă de otrăvire a spaţiului public. Pe de altă parte însă, comportamentul de secol XIX e mai răspîndit decît ar trebui, nu numai „la noi“, dar şi „la ei“. Ungaria îşi revizuieşte Constituţia şi, cu siguranţă, unele schimbări (de exemplu, revenirea la denumirea tradiţională „Magyarorszag“, adică Ungaria, în loc de Republica Ungaria) vor fi speculate de extremiştii maghiari şi vor genera reacţii printre extremiştii români. Eventual apariţia unor extremişti noi, faţă de care PRM şi liderul său vor rămîne doar o glumă politico-retorică. Şi, pe fondul de populism care traversează şi alte ţări din Europa, în contextul în care şi în Ungaria, ca şi în România, există o mare neîncredere în actualele partide politice, pentru a declanşa noi valuri de naţionalism, ajunge o scînteie. Sau un Csibi Barna.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.