Românii n-au talent

Publicat în Dilema Veche nr. 388 din 21-27 iulie 2011
Ce se mai întîmplă cu presa culturală europeană jpeg

Nu ştiu cum de a ratat presa română ocazia de a mai face niscaiva ştiri dintr-un top în care – evident – iarăşi „România iese prost“. Mai bine decît Bulgaria – uhhh! ne-am liniştit –, dar, orişicît, prost. Ce „dezbateri“ furtunoase ar fi realizat Antena 3 şi Realitatea TV – cu lideri sindicali, comentatori, Mugur Ciuvică, universitari, politicieni şi Eugen Cristea, fost actor – despre acest subiect! Ce bună ocazie ar fi avut să-l „ia“ la telefon pe Victor Ponta care să declare că – desigur – proasta amplasare a României în acest top este „o consecinţă a regimului Băsescu“! Ce „actualitate“ de interes naţional s-ar fi creat vreo cîteva zile! (Bineînţeles, dacă nu apărea iar vreun zvon despre copii răpiţi.) Dar subiectul a fost ratat, asta e! Presa „mainstream“ l-a trecut cu vederea – aşa că ne rămîne nouă, „moflujilor“. 

La începutul lunii mai, pe cînd noi ne delectam la televizor cu ideea că „Românii au talent“, o companie de consultanţă în materie de resurse umane şi leadership, Heidrick & Struggles, a publicat Global Talent Index, o cercetare realizată în parteneriat cu Economist Intelligence Unit despre capacitatea ţărilor de a dezvolta, atrage şi păstra talentele. „Talent“, în cazul de faţă, se referă nu atît la capacităţile artistice, eventual înnăscute, aşa cum sîntem predispuşi să înţelegem cuvîntul în limba română, ci, mai pragmatic, la ceea ce în dicţionarele limbii engleze e definit ca „a capacity for achievement or success“. Este vorba aşadar nu de artişti, ci de oamenii dotaţi cu capacităţi care le permit să devină lideri, să fie performanţi şi creativi în acele domenii care susţin dezvoltarea economică şi socială. Între cele 60 de ţări studiate, România ocupă locul 36-37, la egalitate cu Malaiezia; imediat în faţa noastră, pe locurile 31-35, se află Chile, Slovacia, China, Rusia şi India; imediat după noi, pe 38-42, sînt Mexic, Venezuela, Columbia, Arabia Saudită şi Brazilia. Stăm rău? Bulgaria – ca să ne luăm grija – e pe 49. „Top 10“ arată aşa: SUA (desigur), Danemarca, Finlanda, Norvegia, Singapore, Australia, Suedia, Hong Kong, Elveţia, Israel. Cercetarea include şi o previziune pentru 2015: România va rămîne pe acelaşi loc; îşi vor îmbunătăţi situaţia China, Canada, Australia, Turcia, ţările nordice. 

Dincolo de plăcerea umană de a citi topuri şi de a ne compara sumar cu alţii, dacă intrăm în detaliile cercetării – altminteri doar „orientativă“ şi relativă, ca orice studiu de acest fel – putem găsi cîteva subiecte interesante de reflecţie. Clasamentul a fost alcătuit prin punctarea cîtorva criterii aplicate fiecărei ţări. Le transcriu aici şi pun între paranteze locul ocupat de ţara noastră în funcţie de fiecare criteriu: caracteristicile demografice (59), calitatea educaţiei obligatorii (32), educaţia universitară (24), calitatea forţei de muncă (35), „talent environment“ (47), deschiderea (15), predispoziţia de a atrage talentele (55). În 2015, chiar dacă în ansamblu ne vom păstra locul, se va schimba cîte ceva pe fiecare criteriu: vom pierde nouă locuri la „educaţie universitară“, dar vom cîştiga opt la „calitatea educaţiei obligatorii“; vom avansa patru locuri la „calitatea forţei de muncă“ şi la „predispoziţia de a atrage talente“, dar vom cam bate pasul pe loc (ca întreaga Europă, de altfel) la „caracteristicile demografice“, din cauza îmbătrînirii populaţiei. Dacă acordăm credit cifrelor, vestea proastă este că educaţia universitară îşi va continua declinul, în ciuda noii obsesii naţionale de „a avea o universitate românească în Top 500“. Autorii cercetării accentuează faptul că excelenţa învăţămîntului universitar este principala explicaţie nu doar pentru previzibila prezenţă a SUA pe primul loc, dar şi pentru apariţia Australiei pe locul 6, cu un avans considerabil faţă de anii trecuţi. 

Cel mai bine stăm la „deschidere“, după cum se vede – iar în 2015 vom sta şi mai bine, urcînd pe locul 10. Ca şi în alte situaţii, studiile aplicate confirmă ceea ce lumea oricum intuieşte sau „ştie“: din 1990 încoace, românii s-au arătat deschişi către tot ce venea „din Occident“, au fost cei mai euro-entuziaşti dintre cetăţenii fostelor ţări socialiste, aşteptînd cu ardoare aderarea la UE, au împrumutat rapid mode, obiceiuri, stiluri de viaţă „occidentale“. (Cît de bune sînt toate acestea din alte puncte de vedere – cultural, intelectual – e o altă discuţie.) Aşadar, nimic nou pentru noi cînd ni se dă notă bună la „openness“. Vestea bună este că nivelul educaţiei obligatorii va creşte. Să sperăm că aşa va fi – mai ales după ce un alt studiu recent, realizat de Comisia Europeană, arată că 40% din copiii de 15 ani şi 38% din cei de clasa a IV-a au dificultăţi la citirea şi înţelegerea textelor. 

Vestea cu adevărat proastă este că stăm prost – şi vom sta în continuare prost – la felul în care ştim să descoperim şi să atragem talentele (adică oamenii care pot face performanţă, pe scurt spus). Şi aici, cifrele din studiu confirmă ceea ce se tot spune şi la noi de atîta timp: ne pleacă oamenii de valoare. Nu mai este vorba doar de o „fugă a creierelor“, ci de o migraţie consistentă a oamenilor care vor să facă treabă cumsecade: de la medici şi matematicieni, la zidari şi instalatori. Fenomenul are, practic, proporţii de masă, iar consecinţele lui încep să se vadă. Ne bucurăm degeaba de banii trimişi de „căpşunari“ acasă (deşi fără ei, ce-i drept, situaţia financiară a României ar fi fost şi mai proastă). Pe termen lung, plătim mai mult incapacitatea noastră de a ne ţine cei mai buni oameni acasă. Degeaba ne lăsăm emoţionaţi de un cîntecel şi-o acrobaţie la o (altminteri, nevinovată) emisiune precum Românii au talent. Românii n-au talentul de a-şi construi şi organiza viaţa în societate şi de a gîndi dincolo de ziua de mîine.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
„Tobol”, arma secretă a lui Putin care bruiază semnalul GPS . Unde este plasată?
O arma secretă a Rusiei ar bruia sistemul GPS de navigație prin satelit al avioanelor și navelor comerciale, în regiunile din Marea Baltică, Marea Neagră și estul Mării Mediterane, potrivit The Sun.
image
Marea Britanie este „pe picior de război”. Ce anunț a făcut premierul Rishi Sunak din Polonia | VIDEO
Aflat într-o vizită oficială în Polonia, premierul britanic Rishi Sunak a declarat marţi că va creşte bugetul pentru apărare până la 2,5% din PIB. Sunak a subliniat că Marea Britanie „nu se află în pragul războiului”, ci „pe picior de război”.
image
„Pitești, am auzit că îți plac dungile”. O reclamă Sephora jignește miile de victime ale Experimentului Pitești. Reacții acide
Sephora România, filiala celebrului lanț francez cu produse de înfrumusețare și parfumuri, a postat pe pagina de Facebook și pe Instagram o reclamă jignitoare asociată cu teribila închisoare Pitești, unde mii de deținuți au fost torturați de comuniști. Postarea a fost ștearsă după câteva ore.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.