Romulus și Remus

Publicat în Dilema Veche nr. 745 din 31 mai - 6 iunie 2018
Romulus și Remus jpeg

Într-o lume presărată prin voia diferiților zei sau – poate – a proniei unice numai cu incertitudini, nu‑i de mirare că oamenii și-au dorit întotdeauna să afle care-i realitatea. „E de bine sau e de rău?“ au vrut să știe, spre a-și chivernisi viețile. Și cum există mereu profeți și oracole, lor li s-au adresat. Necazul a fost că nici profeții nu sînt mai deslușiți, sau poate că ar fi, dacă dușmanii nu s‑ar amesteca și aici. Pythia vorbea în dodii – cum se știe – dar, ne spune istoricul Paul Veyne – nu o dată preoții ei erau suspectați că primeau mită de la cei mai avuți ca să aplece destinul într-o parte. Se spune de asemenea că, înaintea bătăliei de la Plateea dintre greci și perși, cînd trebuia obținut acordul zeilor printr-o cercetare a ficatului unor miei, haruspicii au fost „convinși“ să facă unele concesii de dragul elenismului și al mieilor, fiindcă zeii păreau indiferenți, dacă nu ostili, iar grămada de miei morți creștea neîncetat. Dar și profetul Isaia, care nu contenea în a profeți dezastre pentru Israel, era suspectat de înțelegere secretă cu asirienii și poate chiar era, practicînd ceea ce azi am numi „defetism“. Luînd în considerație deci incertitudinea vocilor divine, a anatomiei ficatului și probabilitatea ca pînă și sibilele și profeții să ia șpagă, mulți s-au gîndit că numai cifrele pot fi sigure. Dar sînt ele?

Ca să știe cine va da numele noii cetăți pe care o întemeiaseră, Romulus și Remus s-au apucat să numere vulturii de pe cer, în nădejdea că Jupiter le trimite semne prin aceste zburătoare consacrate. Remus, instalat pe Aventin, a văzut repede șase vulturi. Romulus, suit pe Capitoliu, a avut mai mult de așteptat, dar a văzut în schimb douăsprezece păsări. Cine să fie protejatul lui Jupiter? Cel care a văzut primul, sau cel care a văzut mai mult? Fiindcă zeii nu mai puteau fi întrebați a doua oară, dilema s-a lămurit ca între oameni: fratele și-a ucis fratele. Astfel s-a întemeiat Roma cea măreață. S-a demonstrat totodată că nici cifrele nu sînt panaceu pentru disputele noastre.

Astăzi nu mai luăm auspiciile, ci îi consultăm pe statisticieni și pe sociologi: ei au devenit profeții noștri, pentru a ne lămuri viitorul, ba chiar pentru a ne explica cum stăm cu prezentul. Și chiar, de fapt, cum stăm? Chestiunea rămîne însă la fel de încurcată ca pe timpul lui Romulus și Remus, deși nu mai numărăm vulturi, ci date din PIB: cum să citim cifrele? Dacă, de pildă, se constată că pe trimestrul I am avut creștere economică zero față de trimestrul IV din anul precedent, opoziția urlă că intrăm în recesiune. Guvernul răspunde zicînd că există în schimb creștere de peste 4% față de trimestrul I din 2017. Pe cine să crezi? Aceleași cifre se folosesc pentru a arăta fie că sîntem pe marginea prăpastiei, fie că sîntem în anticamera paradisului. Unii, de exemplu, susțin că au crescut salariile, grație „revoluției fiscale“; alții vin cu date (aceleași date) și arată că n-au crescut, sau aproape n-au crescut. Tot statisticile susțin că în ultimele luni lumea a consumat mai mult – ceea ce pare a fi susținut și de creșterile de prețuri. Peste 5% rată a inflației în aprilie, e de rău! Nici pomeneală, zic guvernamentalii, pînă la finele anului acest 5% se va micșora devenind 3%.

Întrebarea e, desigur, cum citești cifrele: direct, de-andoaselea; ce punct de plecare alegi, cum compari și cu ce, cum integrezi datele, în ce context le plasezi și așa mai departe. Veți spune că realitatea totuși nu se schimbă, fie și cînd citim cifrele în variante diferite. Nu sînt însă sigur că știu întotdeauna ce e realitatea. De exemplu, sînt convins că foarte mulți conaționali cred că lucrurile merg rău în România, ba chiar mai rău decît în alte epoci; motiv pentru care mulți se și expatriază. Asta-i realitatea pentru ei. Totuși, toate cifrele arată că niciodată în România nu s-a trăit mai bine decît în acești ani, că țara n-a fost mai sigură, mai prosperă și mai liberă. Care-i deci realitatea? Cifrele? Sau aspirațiile oamenilor? Contează mai mult comparația cu trecutul, sau cu contemporanii noștri din alte țări europene? Sau cu perspectiva viitorului? Și toate acestea, în fond, pot fi exprimate în cifre.

Ce să mai spunem de faptul că uneori „profețiile“ însele, cu sau fără cifre, ar putea schimba realitatea – ceea ce se numește self-fulfilling prophecy. Cînd președintele Iohannis dă de înțeles că datele statistice arată rău, ministrul de Finanțe răspunde că însuși mesajul sumbru al președintelui produce efecte economice negative pe piețe. Fie și măsurată în cifre, realitatea se schimbă după profet, și nu numai profetul după realitate. Ca să nu mai spunem că, oricum, oracolele sumbre rămîn suspecte de colaboraționism cu „inamicul“. Care inamic? Asirienii, „statul paralel“? Dar nici pentru oracolele optimiste nu bag mîna în foc: dacă și de data asta Pythia a fost cumpărată?

Sigur este că și azi, ca și pe vremea lui Remus și Romulus, zeii preferă să se ascundă după cifre decît să vorbească răspicat. (A fi confuz face parte, probabil, din job description de divinitate.) Dar și noi stăm aproape la fel ca gemenii mitici: suit fiecare pe dealul lui, scrutăm cerul și ne numărăm asiduu vulturii; apoi, convins fiecare că cifrele i-au dat lui dreptate, deși sînt aceleași cifre pentru toți, ne luăm frățește la bătaie.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.