Consecințele economice ale automatizării

Publicat în Dilema Veche nr. 818 din 24-30 octombrie 2019
Revenirea Rusiei la vechiul tipar png

În vreme ce Brexit ocupă prima pagină a ziarelor din Marea Britanie și din restul lumii, marșul tăcut al automatizării continuă. Cei mai mulți economiști văd această tendință cu ochi buni: e posibil ca tehnologia să desființeze, pe termen scurt, locuri de muncă, spun ei, dar, pe termen lung, ea va crea noi locuri de muncă mai bune.

Desființarea locurilor de muncă este clară și directă: o companie automatizează o bandă rulantă, o casă de supermarket sau un sistem de livrare, păstrează zece la sută dintre angajați pe post de supervizori, iar pe ceilalți îi concediază. Ceea ce urmează după aceea nu mai este cîtuși de puțin clar.

Argumentul economic obișnuit este că muncitorii afectați de automatizare își vor pierde, într-o primă instanță, locul de muncă, dar că populația în ansamblul ei va avea ulterior de cîștigat. Creșterea productivității care rezultă din automatizare – susțin, bunăoară, economistul Christopher Pissarides, laureat al Premiului Nobel, și Jacques Bughin de la McKinsey Global Institute – „aduce o creștere economică mai rapidă, un volum mai mare al cheltuielilor de consum, o cerere sporită de forță de muncă și creează, în cele din urmă, mai multe locuri de muncă“.

Dar această teorie a compensației este mult prea abstractă. Pentru început, trebuie să distingem între o inovație care „reduce locurile de muncă“ și una care „sporește locurile de muncă“. Invenția de produse, precum apariția automobilelor sau a telefoanelor celulare, sporește locurile de muncă. Dimpotrivă, inovația în materie de procese – sau introducerea unei metode îmbunătățite de producție – reduce locurile de muncă, fiindcă le permite companiilor să producă aceeași cantitate dintr-un bun sau serviciu existent cu mai puțini muncitori.

E adevărat că locurile de muncă noi, create de invenția de produse, pot fi contrabalansate printr-un „efect de substituire“, deoarece succesul unui produs nou face ca mîna de lucru angajată pentru producerea unui produs vechi să devină dispensabilă. Problema cea mai mare o constituie însă inovația în materie de procese, întrucît aceasta va desființa întotdeauna locuri de muncă fără să creeze altele noi. Atunci cînd inovația în materie de procese devine predominantă, numai un mecanism compensator poate ajuta la prevenirea creșterii șomajului – sau a „disponibilizării“ populației, cum o numea economistul britanic David Ricardo.

Există mai multe astfel de mecanisme. La început, creșterea profiturilor va duce la continuarea investițiilor în noile tehnologii și, astfel, la mai multe produse. În plus, concurența dintre companii va duce la o scădere generală a prețurilor, ceea ce va spori cererea pentru produse și, implicit, pentru forță de muncă. În cele din urmă, scăderea salariilor provocată de șomajul tehnologic inițial va crește cererea pentru forță de muncă și va duce la o revenire la metode de producție care necesită o mînă de lucru mai numeroasă și care vor absorbi muncitorii disponibilizați.

Rapiditatea cu care operează aceste mecanisme de compensare va depinde de ușurința cu care capitalul și forța de muncă vor putea circula între profesii și regiuni. Introducerea tehnologiilor care reduc locuri de muncă va duce la prețuri scăzute, dar va reduce și consumul din partea muncitorilor disponibilizați. Decisiv e, aici, care dintre aceste efecte survine mai rapid. Economiștii keynesieni susțin că scăderea cererii pentru produsele rezultate în urma disponibilizării va surveni prima și va prevala astfel asupra reducerii prețurilor rezultată din automatizare. Ceea ce va duce, pe termen scurt cel puțin, la o continuare a creșterii șomajului.

Mai mult de atît, chiar dacă aceste disponibilizări ar fi doar un fenomen pe termen scurt, efectul cumulativ al unei succesiuni de inovații care reduc locurile de muncă ar putea duce, în timp, la un șomaj pe termen lung. În plus, un mecanism eficient de ajustare a prețurilor presupune prevalența, în general, a concurenței. Or, pe o piață oligopolistă, s-ar putea ca o companie să-și utilizeze economiile de cost pentru a-și spori profiturile, nu pentru a reduce prețurile.

Astfel de considerațiuni vin în sprijinul viziunii recente potrivit căreia beneficiile automatizării se vor vedea pe termen lung, cu prețul unei „disponibilizări“ prevăzute să crească pe durata unei „perioade de tranziție“. Dar dacă tranziția poate dura decenii întregi, după cum estimează un raport recent al McKinsey Global Institute, nu trebuie să ne mirăm că muncitorii sînt sceptici față de noianul de teorii ale compensației.

Karl Marx susținea că nu există nici un proces compensator, nici pe termen scurt, nici pe termen lung. Prin urmare, povestirea lui nu are un final fericit pentru proletariat – cel puțin, nu în capitalism.

Potrivit lui Marx, concurența obligă companiile private să investească cît mai mult din profitul lor în mașini care să le permită reducerea locurilor de muncă – adică reducerea costurilor. De mecanizarea avansată nu profită însă întreaga „clasă“ capitalistă. E adevărat, primul venit se bucură de un avantaj temporar, „gonind pe curbe de cost mediu descendente“ – după cum spune Joseph Schumpeter în Istoria analizei economice – și nimicind astfel companiile concurente mai slabe. Dar concurența răspîndește apoi noua tehnologie și elimină rapid toate superprofiturile temporare.

Restabilirea ratei profitului, mai spune Marx, necesită o „armată industrială de rezervă“ a șomerilor în continuă creștere. De aceea, scria el, mecanizarea „îi aruncă pe muncitori în stradă“. Pentru Marx, natura șomajului e în mod esențial tehnologică. Și, chiar dacă în perioadele de maximă prosperitate forța de muncă va absorbi temporar armata de rezervă, existența ei permanentă duce, pe termen lung, la o sărăcie tot mai mare.

Astfel, pentru Marx, succesiunea pe termen lung a evenimentelor este exact opusul viziunii tradiționale: mecanizarea creează o prosperitate febrilă pe termen scurt, cu prețul însă al degradării pe termen lung.

Efectul de redistribuire al evoluției tehnologice ocupă de multă vreme un loc de seamă în discuțiile economiștilor. În cartea sa din 1932 Teoria salariilor, John Hicks dezvoltă ideea inovației induse. El consideră că, amenințînd rata profitului, salariile mai mari îndeamnă întreprinderile să economisească în privința folosirii forței de muncă, deoarece acest factor de producție a devenit relativ mai scump. Automatizarea economiei nu mai e astfel simplul rezultat al creșterii capacității de calcul, în spiritul legii lui Moore, ci depinde de schimbările costului relativ al forței de muncă și al capitalului.

Toate aceste teorii sînt, tehnic vorbind, complicate. Și, bineînțeles, teoria economică nu oferă un răspuns clar cu privire la impactul pe termen lung al progresului tehnologic asupra gradului de ocupare a forței de muncă. Cea mai bună concluzie la care putem ajunge este că acest impact va depinde de echilibrul dintre invenția de produse și inovația de procese, și de factori precum starea cererii, gradul de concurență de pe piață și balanța puterii dintre capital și forța de muncă.

Toate acestea sînt domenii importante, în care guvernele pot interveni. Chiar dacă, în mod tradițional, automatizarea s a dovedit benefică pe termen lung, factorii de decizie politică nu trebuie să ignore efectele ei perturbatoare pe termen scurt. Căci, să nu uităm, dezastrele istorice se petrec întotdeauna pe termen scurt. 

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor a Marii Britanii şi profesor emerit de Economie politică la Universitatea Warwick. 

© Project Syndicate, 2019
https://www.project-syndicate.org/
traducere de Matei PLEŞU

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.