(homo)Sexualism

Valentin STÂNGĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 379 din 19-25 mai 2011
(homo)Sexualism jpeg

În urmă cu două săptămîni, Andrei Pleşu explora hermeneutic, în Dilema veche (nr. 377), un poster ciudat, înfăţişînd un sugar de propagandă gay. La scurt timp, în jurul acelui text, aveau să răsară încruntături, ecouri moralizatoare, suspine, decepţii şi tranşee. Activişti contrariaţi, forumişti surescitaţi. Autorul devenise, peste noapte, iezuit şi homofob, tombateră vicleană, un „elitist“ neîngăduitor.
 
Nu-mi propun, în cele ce urmează, să pozez în dulău al prestigiilor „sub asediu“. Prin urmare, aceste rînduri nu sînt o apologie a poziţiei asumate de domnul Pleşu. Totodată, nu intenţionez să rezolv chestiunea homosexualităţii, să o bifez suficient la capătul cîtorva note. Nu dispun nici de timpul necesar unei asemenea campanii mentale, nici de competenţa adecvată. Pot, totuşi, să fixez sumar niscaiva idiosincrazii proprii legate de gestionarea acestei teme şi să propun redistribuirea cîtorva accente.
 
Mai întîi, mărturisesc că mă indispune pripeala reducţionistă, strategia lecţiei scurte, fără arborescenţă, fără complicaţii pitoreşti. De pildă, a trata (homo)sexualitatea sub autoritatea suspectă a opoziţiei „predeterminare vs opţiune“ e, după judecata mea, simptom de lene intelectuală. Daţi-mi voie să cred că lucrurile sînt niţeluş mai întortocheate, că problema dictează un traseu cognitiv mai amplu. Specificul erotic al persoanei nu poate fi explicat precum lămureşti originea miopiei şi clasat contabiliceşte cu instrumentarul determinismului biologic. La fel, nici teoria alegerii raţionale (engl. Rational Choice Theory) ori eşafodajul unei Emotional Choice Theory n-ar avea căderea (nici anvergura) să confişte suveran termenii şi reperele dezbaterii. Preferinţele sexuale, ca domeniu de investigaţie, par să aparţină mai degrabă zonelor de confluenţă a psihanalizei teoretice cu antropologia culturală, decît unor discursuri antagonice şi păgubos schematizante.

Apoi, găsesc dilema „Homosexualitatea: maladie sau particularitate legitimă?“ şubredă şi inoperantă. Ea opune două concepţii despre sexualitate care nu ţin cont de dimensiunea „traumatică“ şi exotică, în ansamblul lumii vii, a acesteia. Potrivit primei convingeri, sexualitatea e un instinct sănătos, a cărui manifestare e atracţia heterosexuală şi a cărui excepţie morbidă e homoerotismul. E teza unui conservatorism opac şi inflexibil, campat în iluzia grasă că manevrează pedagogic Adevărul, suma evidenţelor zdrobitoare. Cealaltă perspectivă e slobodă, unbiased şi vigilentă, fructul cîtorva decenii de gălăgie emancipativă, achiziţii criticiste şi dezvăţ bombastic. Protagoniştii ei sînt dezinhibaţi, sprinteni, proteici, dar absorbiţi, totuşi, de un idol: Toleranţa.

Pentru aceştia, sexualitatea e un gen încăpător, o noţiune universală, înglobantă în raport cu o diversitate de specii, toate legitime: heterosexualitate, homosexualitate, necrofilie, botanofilie (de ce nu?) ş.a.m.d. În consecinţă, societăţii îi revine sarcina de a securiza juridic şi hrăni cultural acest pestriţ platou erotic şi de a amenda prompt discriminarea. Mi-aş lua distanţă şi faţă de acest binom facil, îndrăznind o conjectură mai puţin optimistă în marginea sexualităţii. Dacă sexualitatea e mai degrabă o aporie, o componentă stranie, o deviaţie neclasabilă, decît animalitate constitutivă sau ingredient indispensabil coerenţei umanului? În fond, sexualitatea nu ne înrudeşte, frustrant, cu regnul animal, ci, din contră, ne desparte ireversibil de faună. Nimic mai străin lumii necuvîntătoarelor decît perversiunile, fetişismul, reveria porno sau absolutul (fatal, uneori) al cîte unei pasiuni erotice. Dar sexualitatea nu e nici etuvă culturală, nu e marca plinătăţii noastre într-un ierarhic tablou al Fiinţei. Dimensiunea sexuală a vieţilor noastre e mai curînd un capital de bruiaj şi de indefinibil, rană paradoxală rezultată din întîlnirea ritmurilor copulatoare ale Naturii cu angrenajul simbolic al Culturii. Hău carevasăzică, nu panaş...
  
Zic, deci, că în frecventarea unei astfel de teme, ignorarea sofistică a nuanţelor şi evacuarea altor orizonturi interpretative sînt modalităţi sigure de a rata provocările ei reale. Vrei să geometrizezi viril, să reduci bătăios chestiunea la cîteva dihotomii de cadru polemic şi sfîrşeşti în precaritate, fals şi tevatură. Iar afişul buclucaş tocmai asta face: ne serveşte un crochiu drapat în candoare şi insolit. În loc să atragă atenţia asupra complexităţii problemei, o „pliveşte“ drastic, camuflînd manevra sub moţăiala feerică a unui bebeluş. Aş mai adăuga aici că nici mobilizarea problemei homosexualităţii în direcţia unui spor de toleranţă nu mă încîntă. De ce n-am bagateliza niţel tema identităţii sexuale, de ce nu am profesa, tactic, cîteva înţelepte delimitări de nimbul angajant al acestei marote? N-ar fi mai potrivită vizarea indiferenţei generale decît insistenţa halucinată pe dobîndirea cîtorva procente de toleranţă? Dacă aş fi homosexual, o declaraţie de tipul „Ah, eşti gay? Eu sînt hetero, dar te accept, nu te judec, e foarte bine că aveţi tavernele voastre...“ m-ar mîhni. Îmi vine să spun că m-aş simţi hărţuit de săţioasa toleranţă a preopinentului. În schimb, aş priza bucuros o reacţie de genul: „De ce îmi spui că eşti gay? E irelevant... Bem o bere?“.
 
În fine, nu reuşeşc să mă acomodez defel cu ambiguitatea derutantă a homosexualismului, a combativităţii pederaste. Pe de-o parte, subiectul homosexual visează ca specificul lui erotic să fie înregistrat, validat, acceptat. E altfel şi face paradă (la propriu) cu asta.

Homosexualitatea lui e timbru select, dulce fatalitate, proba unei elecţiuni absconse. Pe de altă partă, acelaşi histrion al propriei sexualităţi se isterizează, miorlăie indignat şi suferă vădit dacă îl preiei în lumea ta ca homosexual. Nu-i convine să-l asociezi la tot pasul cu o deprindere minoritară, să-l prezinţi amicilor drept „homosexualul Gică“ ori să-i ceri reţete de prăjituri, sfaturi şi pronosticuri gay. E stînjenit şi furios cînd simte că-i reduci existenţa la contururile unui rigid ecuson erotic. Aşadar, întreb, cu melancolie vag freudiană: „Ce-şi doreşte, cu adevărat, un homosexual?“.

Valentin Stângă este eseist.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.