Împreună

Publicat în Dilema Veche nr. 905 din 12 – 18 august 2021
Invizibilii jpeg

Sînt amîndoi bătrîni și surzi ca niște bocanci. Merg cu ei la doctor, unul de-a stînga, celălalt de-a dreapta, și încerc să mențin o conversație cu fiecare. Iar fiecare are ceva de povestit. Simultan. Maică-mea are o pălărie de soare cu borurile închise la spate cu un năsturel de lemn. O bluză imprimată cu iriși, pantaloni albi, ca de copil. Ea s-a micșorat cît un copil. Taică-miu are o șapcă albă cu care pare că nu știe ce să facă. O pune și o scoate de pe cap după o logică care-mi scapă. Amîndoi îmi povestesc chestii diferite și, în același timp, se ciondănesc între ei.

Taică-miu îmi recită niște versuri (face așa din copilăria mea, plus că mă trezea în creierii nopții să văd luna plină) și apoi își aduce aminte de o piesă de teatru stalinistă în care el a jucat la școală rolul soldatului care scrie pe perete, cu sîngele lui, LIBERTA... și moare împușcat. Rîde, și ochii albaștri intră în rețeaua fină de riduri ca două fante turcoaz prinse în plasa aia de cărnică albă. În urechea ailaltă, mama îmi explică pe îndelete tot ritualul care trebuie îndeplinit la doctor, o procedură complicată pe care trebuie, dar trebuie s-o rețin în caz că unul dintre ei pățește ceva. A început de la o vreme să-mi lase un soi de testament verbal în care intră acte, chei, sertare și o agendă în care sînt scrise analog numere de telefon cu pixul. Sînt firimiturile după care trebuie să mă ghidez în momentul în care voi ajunge în pădure. Pădurea mă așteaptă calmă, răcoroasă, implacabilă. Verdele ei bate în negru, păsările ei nu se aud, iar la rădăcina copacilor neprietenoși cresc ferigi mari și improbabile ca în tablourile lui Rousseau Vameșul.

Ne ducem tustrei la tramvai. Sînt două stații pînă la clinică, zice mama, o joacă de copil. Tata scoate și pune șapca, habar n-am, după cum intră sau iese soarele din umbră, salută poate pe copilul grăsuț, pe doamna cu un pepene, un porumbel cu picioarele roșii, trebuie să fie o noimă în asta, cu siguranță. Nu e din lumea asta, îmi zic, niciodată n-a fost, dar măcar în tinerețe păstra aparențele. Precis a fost un soi de elf, „lasă șapca aia în cap, domnule, ce o tot fîțîi atîta?”, o aud pe mama. „O să faci insolație.” De la o vîrstă, cam astea sînt avertismentele. O să faci insolație, o să te împiedici și o să cazi, nu auzi nimic, te calcă mașina, o să te pierzi în jurul blocului în care stai de 40 de ani, o să ți se facă rău de la o bere. Grija ei pentru el a ajuns disperată, stau amîndoi pe un fir de timp, ea îi încolăcește umerii cu brațele, el s-ar cam lăsa să cadă.

Stăm ca proștii în stația de tramvai care nu mai vine. E cald ca în infern, îmi explodează cocul improvizat în soarele ăsta. Îmi vorbesc amîndoi în ureche și mă căpiază îngrijorarea, o mică exasperare și dragostea. Hai pe jos, întîrziem, zice mama și pleacă voluntară înainte cu pălăriuța aia de soare caraghioasă. O urmăm, eu îndoită, tata șovăielnic.

Să vezi ce drăguță e asistenta, domnișoara Amelia, îmi zice mama, mîndră de parcă ea o făcuse pe asistentă. Dar și doctorița, zice, are mare grijă de taică-tu. Sînt cumva convinsă că iar a răsucit ea realitatea. Are o lupă fantastică în care uneori relele i se par bune, iar chestiile banale devin de nesuportat. Dar ce știu eu?

Ajungem la clinică pe jos, nu știu cum rezistă ei, dar eu am amețit deja. Dubla conversație și efortul de a răspunde civilizat amîndurora m-au istovit. Acolo, treaba e într-adevăr complicată, îngreunată și de procedurile COVID, de triaje, intrări și ieșiri separate, plus o ceață de suferință încolăcită strîns pe toți pacienții ăștia îngijorați. Maică-mea îmi face cunoștință și cu asistenta, și cu doctorița de parcă ne-am fi întîlnit la o sindrofie, alea nu au chef de nimeni și de nimic, sînt civilizate, dar seci, rodate, plictisite, profesioniste. „Vezi ce drăguță e domnișoara Amelia?”, zice maică-mea de parcă ea o făcuse. „Daa”, spun, „e cam piți.” „Ce e?”, întreabă, nu aude, eu nu repet cuvîntul. „E drăguță”, zic, ea e mulțumită și se înfoaie pe scaun în așteptarea tatei. În poală îi ține strîns șapca aia albă de la care s-au certat. Azi fac 51 de ani de cînd sînt împreună.

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor‑șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.